Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural „Bucovina” a găzduit sâmbătă, 23 februarie, şezătoarea „Bucovina coase ie”, Manifestarea, dedicată unei sărbători pur româneşti, Dragobetele, a fost organizată de asociaţia cu acelaşi nume în parteneriat cu instituţia gazdă şi a reunit practicantele unui meşteşug frumos şi răspândit în Bucovina – cusutul.
„Este o sărbătoare astăzi, dar trebuie să se ştie că această şezătoare a mai avut loc aici, în Centrul Tradiţiilor Populare, cum obişnuieşte lumea să spună acestei clădiri, o casă a tradiţiilor populare. Doamnele sunt foarte sincere în acest demers al lor, nu este nimic contrafăcut, totul decurge foarte natural şi de aceea îşi fac simţită prezenţa prin toate mijloacele. Îşi doresc să acumuleze cât mai multă energie şi cât mai multe doamne şi domni sunt dornici să revigoreze acest meşteşug vechi şi atât de frumos al cusutului. Fiecare a venit cu sufletul în palmă, cu ceva dulce, cu ceva frumos, ca la şezătoare, şi vă asigur că până la sfârşitul zilei ele chiar lucrează. Facem şi schimb de experienţă, eu mi-am luat o cămaşă distrusă şi având un ajur cu găurele făcut de mână, care între timp s-a distrus, nu voi lăsa să se piardă aşa o comoară şi am venit să le arăt doamnelor ce idee mi-a venit să brodez, ce cusătură pe acele găurele şi să o valorific într-un produs finit. Putem coase şi rochiţe de stradă, putem să încropim nişte modele tradiţionale şi pe un şal sau o eşarfă, încercăm să înfrumuseţăm şi să ne punem amprenta de românce pe tot ceea ce facem. Suntem privilegiaţi să aparţinem unui popor extrem de creativ şi de harnic. Organizarea este a Asociaţiei «Bucovina coase ie», iar Centrul Cultural «Bucovina», prin managerul Sorin Filip, a fost foarte receptiv la ideea lor. Am avut şi un proiect derulat în rândul liceenilor din Suceava împreună cu Monica Balaţchi, care a funcţionat foarte bine, «Poftiţi la şezătoare». Săptămânal au avut loc întâlniri cu elevii de la un colegiu din Suceava, iar, la final, dintr-o clasă de liceeni, cinci şi-au făcut singuri cămăşile după modele tradiţionale alese” ne-a spus Gabriela Teişanu, consultant artistic în artă populară la Centrul Cultural „Bucovina”.
Patru ani de şezători în care se cos şi se recondiţionează ii
Întâlnirea de sâmbătă a femeilor care cos ii în Bucovina a marcat şi sărbătorirea a 4 ani de astfel de şezători.
De la Mădălina Antonesi, membru fondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei „Bucovina coase ie”, am aflat că scopul întâlnirii a fost de a arăta ce s-a cusut, ce modele se mai poartă, ce ii s-au mai găsit prin podurile bunicilor, de a găsi soluţii pentru recondiţionarea iilor vechi, găsite în lăzile de zestre, de a face schimburi de modele, multe dintre ele scoase cu migală pe hârtie milimetrică.
Timp de câteva ore, bucovinencele iscusite care iubesc arta populară au cusut ii, au depănat poveşti de viaţă, au cântat, au confecţionat mărţişoare, semne de carte, alte obiecte tradiţionale, iar cei mai tineri participanţi au descoperit frumuseţea meşteşugurilor bucovinene.
„Am început cu un anunţ pe Facebook acum 4 ani: «Poftiți la şezătoare!». Ne adunam într-un atelier de croitorie din Suceava o mână de fete, o parte venind din curiozitate şi să vadă ce se întâmplă. Am început să ne cunoaştem, să coasem, pe parcurs s-au alăturat mai multe doamne grupului nostru, iar după 2 ani am devenit asociaţie cu acte în regulă. Ne întâlnim ori de câte ori ni se face dor să coasem, să mai învăţăm ceva unii de la alţii, să ne lăudăm cu ce am mai lucrat. Avem şi grup pe Facebook, mai povestim şi acolo virtual despre cusături. Fiecare dintre noi avem diferite ocupaţii, în grup sunt profesori, psihologi, contabili, învăţători, pensionari. Noi nu trăim din cusătură, cusătura este o pasiune” ne-a spus Monica Balaţchi, preşedinta Asociaţiei „Bucovina coase ie”.
La şezătoare vin şi copii, cei mai mici stau pe lângă mame şi bunici şi mai fură din gesturi, iar cei mai mari cântă. Ioana Balaţchi i-a încântat pe cei prezenţi cu muzică clasică interpretată la pian, iar surorile Diana Anastasia şi Teodora Camelia Seserman, în timp ce cos mărgele pe ii, interpretează cele mai frumoase melodii populare din Cajvana şi Todireşti. Singurul bărbat din şezătoare, Petrică Rusu, cunoscut ca „poetul şezătorii”, a ales să creeze o atmosferă plăcută cu ajutorul versurilor pe care le pregăteşte pentru cel de-al doilea volum „Bucovina coase ie” („La şezătoarea cea de faţă,/ Vezi cum firele de aţă,/ Se-mpletesc şi se agaţă/ Şi dau lucrurilor viaţă”) acestea fiind doar câteva versuri din poezia dedicată evenimentului de sâmbătă.
De pe mese nu au lipsit nici bucatele tradiţionale bucovinene, cozonacul cu mac, plăcintele cu brânză şi prăjiturile de casă.
Comentarii