Expoziţie de grafică la Muzeul de Artă „Ion Irimescu”

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, la Galeria de artă a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni a fost vernisată, în seara zilei de marţi, 15 ianuarie, expoziţia de grafică „Un…vers eminescian”. Până pe 28 februarie a.c., sunt prezentate publicului iubitor de artă lucrări ale artiştilor plastici Ligia Macovei, Cik Damadian, aflate în patrimoniul Galeriilor de Artă „Ştefan Luchian” din Botoşani şi Muzeului Judeţean Botoşani, şi ale artistului Spiru Vergulescu, aflate la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni.

Expoziţia a fost prezentată de Ana-Elisabeta Florescu Coşereanu, muzeograf la Secţia de Artă şi Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, de la care am aflat că lucrările expuse la Fălticeni au fost itinerate şi la alte instituţii muzeale din ţară.

„De-a lungul vremii, artiştii au fost fermecaţi de ceea ce înseamnă opera eminesciană, au încercat să cunoască, pe cât s-a putut de mult, diverse aspecte legate de viaţa personală a lui Eminescu şi despre tot acest interes aparte pe care l-au avut faţă de Eminescu, omul deplin al culturii româneşti, aşa cum îl denumea filosoful Constantin Noica, care s-au concretizat în diverse şi numeroase lucrări de artă plastică, aşa cum sunt şi cele pe care, astăzi, Muzeul de Artă Ion Irimescu a avut largheţea de a le găzdui.

Astăzi expun aici trei artişti diferiţi, dar care sunt apropiaţi prin pasiunea pentru grafică. Sunt lucrări în original şi doar cele semnate de Spiru Vergulescu, copii după lucrările originale, sunt lucrări dedicate operei eminesciene şi locurilor prin care Eminescu şi-a purtat paşii, locuri apropiate inimii sale, cum ar fi Botoşani, Iaşi, Bucureşti, Constanţa, Cernăuţi. Lor li se adaugă bustul Mihai Eminescu realizat de maestrul Ion Irimescu” a precizat muzeografa Ana-Elisabeta Florescu-Coşereanu.

Ligia Macovei este artista care a realizat una dintre cele mai valoroase opere de ilustrator din cultura plastică românească, fiind unanim elogiată mai ales pentru transpunerea grafică a creaţiei eminesciene şi a lui Tudor Arghezi. Prin transpuneri admirabile, profund sugestive, Ligia Macovei dă viaţă universului eminescian folosind cea mai simplă formă de exprimare grafică, linia, încă din anul 1950. După publicarea ediţiei de lux a volumului „Poezii” de Mihai Eminescu, în anul 1964, a urmat o serie de traduceri din creaţia eminesciană, în mare majoritate ilustrate de Ligia Macovei. Pentru ilustraţiile din volumul apărut în 1964, artista a fost premiată la unul dintre cele mai prestigioase târguri de carte din Europa, cel de la Leipzig. Printre lucrările cunoscutei graficiene şi pictoriţe, expuse la Fălticeni, se numără ilustraţiile la scrisorile eminesciene, „Sonet”, „Venere şi Madona”, „Epigonii”, „Crăiasa din poveşti”, „Freamăt de codru”, „Împărat şi proletar”, „Povestea codrului”, „Mai am un singur dor”, Dorinţa” şi, nu întâmplător, „Luceafărul”, cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre poeziile eminesciene.

Acestor lucrări li se alătură o serie de peste 20 de ipostaze grafice, în tuş, ale Botoşaniului istoric, Constanţei sau Bucureştiului, surprinse de plasticianul Cik Damadian, un armean născut la Constanţa, cu studii de artă la Roma, fost profesor la catedra de desen a Institutului cinematografic, cu expoziţii în ţară şi străinătate începând cu anul 1942. Lucrările sale au traversat continente, multe dintre ele fiind legate de viaţa şi creaţia artiştilor, scriitorilor şi altor oameni de seamă români.

Spiru Vergulescu a avut vocaţia unui veritabil istoric al arhitecturii, trecută prin prisma sufletului de artist. La Fălticeni sunt expuse „locuri eminesciene” şi ilustraţii la opera eminesciană. O parte din lucrările expuse se găseşte în original la Memorialul Eminescu de la Ipoteşti, în anul 1989 fiind donate de autor 101 lucrări care au făcut parte dintr-o serie dedicată poetului, completată cu lucrări în original la Consulatul României de la Cernăuţi.

Eminescu este esenţa neamului românesc

La finalul vernisajului, prof. Mioara Gafencu a vorbit celor prezenţi despre Eminescu şi creaţia sa.

„Existenţa sa spirituală înseamnă totul. De aceea ne oprim la acest sfânt preacurat al versului românesc, cu emoţie şi cu neputinţă în acelaşi timp, pentru că, oricât am încerca să vorbim despre Eminescu, cuvintele nu sunt suficiente. Numai cei care au fost atinşi de flacăra divină şi au putut crea în mod deosebit, au expus creaţia lor, pot să-şi închipuie şi să redea imensa bogăţie a versului eminescian. Eminescu nu trebuie amintit numai la ziua de naştere sau de moarte, Eminescu este totul, Eminescu este esenţa neamului românesc, esenţa sensibilităţii noastre” a spus Mioara Gafencu.

Mioara Gafencu s-a întors în timp pentru a privi cu emoţie grafica de mare delicateţe şi sensibilitate a Ligiei Macovei, artistă care i-a încântat tinereţea distinsei profesoare, a mers „pe urmele lui Eminescu” împreună cu vestitul anticar şi om de cultură al Iaşului Dumitru Grumăzescu, cunoscut în toată Europa pentru colecţia dedicată lui Mihai Eminescu, cel care până la urcarea la ceruri în anul 2018 a strâns peste 10.000 de obiecte care au legătură cu Eminescu, structurate pe tematici: carte, ziare, reviste, ilustraţii, cărţi poştale, medalistică. Prof. Gafencu „a trecut cu ochii minţii” imaginile când Eminescu era sărbătorit la Fălticeni iar maestrul Ion Irimescu vorbea frumos şi din suflet despre poetul pe care „l-a imortalizat veşnic tânăr ca esenţă a spiritualităţii şi a românismului în acelaşi timp”, a vorbit despre volumele lui Eminescu care „pot să facă parte oricând din tezaurul de simţire a fiecăruia dintre noi” şi şi-a amintit de foştii elevi de la Liceul „Nicu Gane” care au acordat o atenţie deosebită poeziei eminesciene.

„Să nu-l uităm pe Eminescu”

Tot marţi, de la ora 17, Asociaţia „Fălticeni Cultural” a organizat evenimentul cultural „Să nu-l uităm pe Eminescu”. Întâlnirea cu publicul a avut loc în Sala „Draga Olteanu Matei”, cei peste 100 de participanţi având ocazia să vizioneze filmul „Mihai Eminescu – seria Mari Români”, considerat cel mai bun documentar despre Eminescu, realizat fiind de regretatul jurnalist Andrei Gheorghe. Tot cu ajutorul tehnicii moderne şi a moderatorului întâlnirii, pr. Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei „Fălticeni Cultural”, au fost prezentate un recital al unui mare actor, Eusebiu Ştefănescu, realizat la Muzeul Literaturii Române, şi pachetul de filme „Mari actori recitând din Mihai Eminescu”. Cu ajutorul imaginii şi sunetului, fălticenenii i-au putut revedea şi asculta pe 15 actori şi cele mai frumoase versuri din lirica eminesciană: Ion Caramitru, Marcel Iureş, Adrian Pintea, Valeria Seciu, Mircea Albulescu, Adela Mărculescu, Florian Pitiş, Gheorghe Cozorici etc.

La finalul manifestării, cei prezenţi au recitat din lirica eminesciană, participanţii primind gratuit „Calendarul cultural fălticenean”. Pe data de 24 ianuarie, o altă zi importantă – pentru că sărbătorim 160 de ani de la Mica Unire şi ziua de naştere a lui Grigore Vasiliu Birlic – Asociaţia Fălticeni va organiza un concurs de recitare la care marele premiu este suma de 500 lei.

Print Friendly, PDF & Email

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: