Avem nevoie de Eminescu

 Ivirea în lume a lui Mihai Eminescu a fost un moment astral al neamului nostru. Avem nevoie de Eminescu pentru că este un model cultural, care ne învaţă cum să ne adâncim fiinţa interioară şi pe cea naţională. Eminescu spunea că sufletul trebuie tratat ca pământul, trebuie să-i dăm „ideea de sămânţă”, iar seminţele sufletului nostru nu pot fi decât limba română, istoria noastră, înţelegerea timpului, setea de adevăr, o etică şi o estetică a fiinţei. Toate acestea le-a trăit Eminescu la modul plenar, înţelegând cel mai bine că pentru a fi european şi cetăţean al lumii trebuie mai întâi să fii bun român. De Ziua Culturii Naţionale, aleasă, credem, nu întâmplător în ziua de naştere a lui Eminescu, conştientizăm mai profund ce înseamnă pentru noi modelul oferit de acest român genial.

Pentru a-i aduce un omagiu, dornenii s-au reunit la Casa de Cultură „Platon Pardău”, unde instituţia gazdă, Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, Filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu”, Filiala Vatra Dornei a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB) au organizat o manifestare de suflet, la care au participat scriitori, profesori, cercetători din cadrul CEMONT, elevi, părinţi, iubitori de cultură. În deschiderea acesteia, Violeta Codorean, directoarea instituţiei, a vorbit despre semnificaţia Zilei Naţionale a Culturii şi despre alte manifestări culturale din această perioadă. Scriitorul Gheorghe C. Paţa s-a referit la „Eminescu şi critica literară germană”, exemplificând cu informaţii despre ecoul apariţiei primului volum de poezii (1883), despre valoarea „Glossei”, despre poezia de dragoste, despre precursorii romantici ai lui Eminescu şi chiar despre „Eminescu – gânditor politic”. Despre „Motive romantice în poezia eminesciană” a vorbit prof. Jenica Romanică, selectând câteva: geneza, istoria, marea, izvorul, luna, floarea albastră. Aldona Patraş a amintit câteva secvenţe din tinereţea lui Eminescu la Cernăuţi, legătura sa profundă cu profesorul Aron Pumnul, prieteniile, unele pe viaţă, cu colegii de atunci. A fost un prilej să-l amintim pe regretatul Dumitru Covalciuc, cel care s-a ocupat de perioada cernăuţeană a viitorului poet. Este cunoscut ataşamentul profund al lui Mihai Eminescu faţă de Bucovina, faţă de istoria acestui ţinut. Despre „Istoria Bucovinei în viziunea eminesciană” a venit cu multe informaţii interesante col. (r.) Ioan Abutnăriţei, exemplificând cu scrieri, cu luările de poziţie ale tânărului Eminescu faţă de răpirea Bucovinei, faţă de martiriul lui Grigore Ghica, cu rolul său în organizarea Serbării de la Putna din 1871 ş.a. Subliniind faptul că opera eminesciană a dat naştere celui mai mare volum de exegeze şi este încă deschisă spre noi interpretări, poeta Anica Facina a amintit câteva nume de mari eminescologi, cu sublinieri despre activitatea Luciei Olaru Nenati, dintre bucovinenii care s-au ocupat de activitatea şi opera ilustrului nostru înaintaş.

Numeroase texte poetice eminesciene, unele mai puţin cunoscute, poeme dedicate lui Eminescu au fost prezentate, cu emoţie, de elevi de la şcolile gimnaziale din oraş. Astfel, poeziile „Lui Eminescu” de Grigore Vieru, „Şi dacă…”, „La steaua”, „Patria vieţii e numai prezentul” de Mihai Eminescu au fost recitate de Marius Negrea, Cozma Albotă şi Alexia Honciuc, de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 (îndrumător, prof. Ioana Iuga), iar Mădălina Grohinschi şi Eduard Ungureanu, de la aceeaşi şcoală (îndrumător prof. Cornelia Lupaşcu), au recitat „Pe aceeaşi ulicioară” şi „Crăiasa din poveşti”. Elevii Denisa Dănilă Spânu, Denisa Cârcei şi Tania Dobrincu, de la Şcoala Gimnazială Nr.4 (îndrumător, prof. Alina Leonte Dupu), au recitat „Cu gândiri şi cu imagini”, „Eu nu cred nici în Iehova” şi „De-aş avea…”. Cătălina Orşivschi, cunoscută umoristă, profesoară la Clubul Copiilor din Vatra Dornei, a prezentat poemul propriu „Să vezi, Eminescule…”, o satiră la adresa prezentului, iar prof. Gruia Ungurian i-a dedicat un poem „Nemuritorului”. Un moment deosebit au realizat elevii clasei a III-a A, de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 din Vatra Dornei, îndrumaţi de o inimoasă învăţătoare, Viorica Afloarei. Paisprezece copii frumoşi şi talentaţi au impresionat asistenţa recitând din poezia eminesciană, un alt grup – Luca Râpan, Eduard Niculiţă, Andrei Cojocaru şi Darius Borgovan – a dramatizat un fragment din „Scrisoarea III”, Sara Moroşan, Cristiana Macovei şi Răzvan Ţabrea, instruiţi şi acompaniaţi de prof. Vasile Moroşan, directorul Clubului Copiilor, au cântat pe versuri de Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, interpretarea lor fiind de excepţie.

Biblioteca Municipală a deschis o expoziţie de carte, sub genericul „Coloana infinită a literaturii române”, Casa de Cultură a realizat o expoziţie cu frumoase ilustraţii la opera eminesciană. Creştineşte, am aprins lumânări la bustul Poetului din parcul municipal (bust realizat şi dăruit comunităţii dornene de către maestrul Ion Irimescu). A fost o întâlnire emoţionantă şi parcă ne-am simţit cu toţii mai aproape de spiritul lui Eminescu şi mai determinaţi să nu-l uităm.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: