Bucovina artiştilor plastici suceveni

CAMELIA RUSU SADOVEI: „Semnul ploii”

Săptămâna culturală 26 noiembrie – 1 decembrie 2018 a început fast, cu vernisarea expoziţiei dedicate de artiştii plastici suceveni Centenarului Reîntoarcerii Bucovinei la Ţara Mamă, concretizare a unui proiect iniţiat de Asociaţia Artă şi Umanitate şi realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava în colaborare cu Primăria Municipiului Suceava şi cu Filiala Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici din România. În spaţiul destinat publicului la etajul I al Primăriei, au fost expuse 40 de lucrări de grafică şi pictură – „Bucovina – Expresivităţi plastice Centenar”, lucrări vorbind despre Bucovina în diverse viziuni. În primul rând a unei naturi în excepţională armonie coloristică şi a proporţiilor diverselor sale elemente, căreia construcţiile omului – biserica, în primul rând – i se integrează desăvârşit (Ioan Coţofan – „Peisaj bucovinean”, „Peisaj de munte”, Oana Ruxandra Hrişcă – „Căpiţe”, Niculai Moroşan – „În oglindă”, „Peisaj la Vama”, Lucia Puşcaşu – „Case din Bucovina”, Dumitru Rusu – „Biserica satului”, „La săniuş”, Anghel Vasile Siminiuc – „Iarnă la Mitocul Dragomirnei”, „Cătun”, „Vârful Giumalău”), toate însă purtând amprenta, recognoscibilă, a fiecărui autor: aburul de visare al lui Ioan Coţofan, expresivitatea Oanei Ruxandra Hrişcă, preferinţa pentru verdele întunecat, păduros a lui Niculai Moroşan, albastrul cerului şi auriul soarelui coborâte peste dealuri şi peste gospodării la Lucia Puşcaşu, luminozitatea culorilor, transparenţele lui Dumitru Rusu, dinamica Puşei Pîslaru Ionescu, vioiciunea cromatică a lui Vasile Anghel Siminiuc. Ţinut bătrân, cu legende şi poveşti, Bucovina Cameliei Rusu Sadovei îşi deschide firesc peisajul uşor geometrizat sugestiilor fantasticului în „Dealul Mirăuţilor” şi „Semnul ploii”, aceasta cu o sugestie de bună calitate, rafinată, a sărbătorii Centenarului Marii Uniri la Suceava. Întâlniri cu altă lume are şi peisajul lui Emilian Gavrilean, doar că văzduhul său, în „Luminătorul cel mare”, e colindat de îngeri. Expoziţia oferă privitorului şi două peisaje urbane, încărcate de semnificaţiile istoriei, cu „Cernăuţi” I şi II de Ovidiu Buzec. Frumos previzibil, într-o expoziţie dedicată Bucovinei la Centenar, nu putea să nu fie adusă în prim-plan biserica mănăstirilor sale celebre. Privirea acesteia de aproape se datorează lui Dumitru Rusu care în „Monument istoric” ne spune că toate drumurile duc la ea, Puşei Pîslaru, care în „Perla Bucovinei” o vede ca pe o creaţie a cosmosului, dar şi lui Emilian Gavrilean care cu „Portal la biserica «Sfânta Cruce» Pătrăuţi” ne îndeamnă să-i trecem pragul spre taina sa luminoasă. Pictorii Bucovinei sunt de asemenea atraşi de gospodăria rurală, de casele şi anexele sale marcate de civilizaţia lemnului: „Gospodărie în Iacobeni” de Oana Ruxandra Hrişcă, o veritabilă cetate, în interiorul căreia omul se simte în stare să înfrunte cataclisme şi veacuri, în care un „Grajd”, tot de Oana Ruxandra Hrişcă, sau o magazie de lemne, vezi „În curtea casei” de Lucia Puşcaşu, au nu doar ştiuta utilitate, ci şi virtuţi estetice. Minunate ca nişte poveşti de demult, poveşti nemuritoare!, sunt şi casele Luciei Puşcaşu („Case din Bucovina”, „Casa străbunicii”), prin căldura umană pe care o degajă şi o stimulează. În Ţara Fagilor, copacul este venerat ca un locaş sfânt în „Sunetul pădurii” de Niculai Moroşan şi ca o coloană a cerului în „Spre lumină” de Iulian Asimionesei, iar florile sunt cultivate, privite cu nesfârşită dragoste, semn al unei vieţi care merită trăite, de aceea şi apar nu o dată, cu un colorit viu, în lucrările expoziţiei: „Narcise” şi „Flori şi fructe în fereastră” de Iulian Asimionesei, „La apus de soare” de Viorica Moruz, „Fereastră” de Puşa Pîslaru Ionescu. Loc al luminii pentru flori la Puşa Pîslaru Ionescu, la Emilian Gavrilean fereastra, structurată de cruce este chiar „Trecere spre sufletul bunicilor”. Acest suflet al bunicilor trăieşte în ulcioare de lut, în ştergare, covoare şi trăistuţe ţesute („În aşteptare” de Viorica Moruz, „Frumuseţe simplă” de Puşa Pîslaru Ionescu), dar şi în eresurile lor, cu miros apotropaic de busuioc şi sunet de potcoavă purtătoare de noroc găsită pe drum. Făpturile Bucovinei respiră în zidirile, adăposturile şi în peisajul lor, arareori sunt pictate în lucrările reunite de această expoziţie: „Cal” de Ovidiu Buzec şi portretul lui Mihai Pînzaru Pim, „M. D. sculptorul «Bucovinei înaripate»”. Cât despre Doamna din „…Şi merele de aur” de Camelia Rusu Sadovei, prezenţa sa este simbolică, pentru o Bucovină încărcată de pomi roditori şi de istorie, parte a Moldovei lui Ştefan cel Mare. Şi pentru că am pomenit de istorie, să nu trecem peste eleganta „Natură statică” a lui Ioan Coţofan, decupată parcă dintr-un interior vienez.

 La vernisaj, Lucia Puşcaşu – distinsă de primarul Ion Lungu cu diploma şi medalia aniversară „Centenarul Unirii Bucovinei cu Ţara” – a spus că expoziţia este dedicată memoriei pictorilor Dumitru Loghin, fondator al Cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici din România, din care a crescut apoi Filiala Suceava a UAP, şi lui Ion Carp Fluerici, conducător al breslei artiştilor şi întemeietor al Liceului de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, omagiind astfel doi artişti de primă mărime ai Bucovinei care au ieşit din atelier ca să lucreze şi în folosul breslei şi care meritau la Centenar o cinstire pe măsura celei care i-a fost adusă de municipalitate post-mortem arhitectului Nicolae Porumbescu. Personal, i-aş numi şi pe Mircea V. Hrişcă, şi pe Elena Greculesi, artişti de recunoscută valoare, iar dintre cei cu lucrări în expoziţia aniversară, pe octogenarul Dumitru Rusu, atât de reprezentativ pentru ceea ce înseamnă peisajul bucovinean, şi pe Lucia Puşcaşu, nu doar artistă de talent, dar şi creativă, şi neobosită în afirmarea Bucovinei în universul plastic românesc actual.

 Despre lucrările expuse a vorbit tânărul critic de artă Delia Ioana Leizeriuc, pe care o aşteptăm şi cu o cronică a expoziţiei în paginile „Crai nou” – Literatură şi Artă. De asemenea, frumosul putând să mai îndulcească grijile celor care trec pragul Primăriei pentru taxe şi impozite, nădăjduim că expoziţia nu va fi privită numai în treacăt de aceştia, ci va fi vizionată pe îndelete şi de numeroşi iubitori de artă, veniţi anume pentru ea. Merită, omagiul artiştilor plastici suceveni este ca un cuprinzător buchet de flori, cele mai frumoase!, vorbind cu bucurie, cu ataşament afectiv de o frumoasă, iubită Bucovină.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: