Încă nu s-a născut liderul politic/partidul care să revendice, la capitolul calitate a vieţii, încălzirea vremii. Despre cea globală avem deja un revendicator, preşedintele Americii, care, necrezând în aşa ceva, lasă vremea în voia ei, din ce în ce mai caldă. La noi nimănui nu i-a trecut prin cap să-şi facă merite pe seama încălzirii vremii.
Adevărul este că toamnele au fost în ultimii ani mult mai omenoase cu noi decât acum, să zicem, 30-40 de ani.
Am în memorie zilele de aşa-zisă „practică agricolă” din liceu şi din studenţie. Era o corvoadă adunatul cartofilor sub cernerea udă şi rece a burniţei (apropo, copiii de astăzi cum şi-or fi reprezentând burniţa?…). Mi s-au rupt pantofii în noroaiele Negostinei la începutul anilor ’70, în aşa fel încât când îmi dă târcoale vreun coşmar, el este prevestit de înotul prin noroi, care era aspirat/împroşcat de încălţările mele defuncte. Nu aveam bani de altele (şi cine şi-ar fi băgat pantofii nou nouţi în maglavaisul de pe ogoarele Gostatului?!), aşa că două săptămâni am tot mestecat în pantofi scâlciaţi clisa, precum, ceva mai copil fiind, am mestecat lutul din care am fabricat chirpicii pentru casa în care mai apoi am crescut toţi.
Şi, concomitent şi necruţător, frigul! Rar se întâmpla să ni se dăruiască zile frumoase prin octombrie, iar din noiembrie se aşeza iarna. Şi noi, zgribuliţi şi învinşi de guturai, cu sacii în cap ca nişte coifuri, desfăcam porumb şi acasă, căci recolte se aflau şi acolo.
M-am întâlnit recent cu câţiva colegi de liceu şi ei, la rându-le, colegi de generală la aceeaşi şcoală din Suceava. I-am pizmuit pentru norocul lor de a se fi aflat în oraş şi mai ales la o şcoală de calitate S-au văzut în liceu discrepanţele dintre fecioraşul de la ţară, absolvent al unei şcoli generale totuşi bine cotate între celelalte din mediul rural, şi cei nevoiţi nu numai să înveţe într-o şcoală de oraş, ci şi să bată asfaltul, şi nu noroaiele. Când coboram la capătul liniei din autobuzul de Adâncata, ajungeam la Hânţeşti ca nişte purcei. Noroiul trecea peste pantofi… Că nu puteam merge la liceu cu cizme.
De când n-aţi mai avut parte de o asemenea toamnă?
Comentarii