Convenţia Europeană a Munţilor – 2018

În perioada 25-27 septembrie 2018, Agenţia Zonei Montane împreună cu Asociaţia Europeană a Zonelor Montane – Euromontana, cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a organizat cea de-a XI-a Convenţie Europeană a Munţilor, în contextul Anului Centenar 2018 şi Anului European al Patrimoniului Cultural, eveniment ce s-a desfăşurat la Casa de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei.

Printre coorganizatorii evenimentului s-au numărat: Consiliul Judeţean Suceava, Primăria Municipiului Vatra Dornei, Asociaţia Romontana, Forumul Montan din România, Federaţia Agricultorilor de Munte Dorna, Centrul de instruire în agricultură Agrom-Ro, Centrul de Economie Montană CE-MONT.

Tema Conferinţei a fost: „Patrimoniul cultural, motor al creativităţii, inovării şi dezvoltării socio-economice pentru viitorul zonelor montane”.

Conferinţa a avut drept scop prezentarea modului în care patrimoniul cultural poate fi utilizat în forme inovatoare şi moderne, ca resursă, dar şi pentru a promova creşterea atractivităţii zonelor montane, precum şi pentru a arăta modalităţile prin care noile instrumente şi practici pot să ajute în dezvoltarea unor noi modele de dezvoltare socio-economică sustenabilă.

La eveniment au participat peste 250 de persoane din 20 de ţări cu munţi din Europa: reprezentanţi ai Asociaţiei Europene a Zonelor Montane – Euromontana, ai Convenţiei Carpatice, cercetători, iniţiatori de politici, reprezentanţi ai agenţiilor de dezvoltare, fermieri, operatori de turism, precum şi practicieni. Au adresat cuvinte de bun-venit Claudiu Sorin Roşu Mareş – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Gheorghe Flutur – preşedintele Consiliului Judeţean Suceava; Mirela-Elena Adomnicăi – prefectul judeţului Suceava; Ilie Boncheş – primarul municipiului Vatra Dornei. Lucrările convenţiei au fost deschise şi moderate de preşedintele Euromontana, Juan Andres Gutierrez.

Pentru o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă patrimoniul cultural din regiune şi modul în care acesta este utilizat ca punct forte pentru dezvoltarea sustenabilă a acesteia, în prima zi a conferinţei s-au organizat patru vizite de studiu la obiective culturale din judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Neamţ.

În cadrul lucrărilor în plen ale conferinţei din cea de-a doua zi, au avut loc prezentări tematice privind patrimoniul cultural şi natural din zonele montane din Europa şi s-au organizat trei ateliere paralele privind schimbul de bune practici, sesiuni ce s-au desfăşurat în sala Casei de Cultură, în sala Muzeului de Etnografie şi în „Sala Oglinzilor” din incinta Primăriei Vatra Dornei.

În contextul evenimentului, la prânz, a avut loc Parada costumelor populare. Peste 600 de membri ai unor ansambluri folclorice din mai multe regiuni montane ale României au defilat pe artera principală a municipiului şi au susţinut scurte demonstraţii.

În cea de-a treia zi, în paralel cu derularea conferinţei, la Centrul de Economie Montană s-a desfăşurat un grup de lucru pe protocolul privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală din cadrul Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor – Convenţia Carpatică.

Pe parcursul întregului eveniment, în foaierul Casei de Cultură „Platon Pardău” au fost organizate 12 standuri cu produse alimentare şi meşteşugăreşti ale unor producători sau artizani din ţările participante la Conferinţă, precum şi puncte de informare/ prezentare de bune practici.

Convenţia Europeană a Munţilor, s-a încheiat cu o declaraţie finală. Parte din textul acestei Declaraţii, este redat mai jos:

„Pentru o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului cultural montan şi pentru a-l transforma într-un motor pentru o dezvoltare viitoare, facem apel la instituţiile europene, naţionale şi regionale:

– Să acorde o recunoaştere mai mare a contribuţiei zonelor montane, dar şi rurale, la Anul European al Patrimoniului Cultural, atât pentru valoarea lor intrinsecă, cât şi pentru contribuţia lor socio-economică la bunăstarea tuturor cetăţenilor.

– Să acorde o recunoaştere mai mare legăturilor intrinsece între patrimoniul cultural şi cel natural în zona montană (spre exemplu printr-o recunoaştere cum este cea a etichetării de către UNESCO) precum şi a faptului că peisajele culturale europene au fost formate prin activitate umană. Întoarcerea la sălbăticie a unora dintre munţi ar duce la dispariţia acestui patrimoniu şi la schimbări semnificative ale peisajului.

– Să menţină un nivel adecvat de finanţare pentru a ajuta conservarea şi o mai bună dezvoltare a acestei resurse nerelocabilă şi astfel să creeze locuri de muncă, inclusiv în zonele montane izolate. În plus, pentru a putea fi utilizabile chiar şi de către structurile mici (municipalităţi, asociaţii etc.), accesul la aceste fonduri trebuie simplificat.

– Să întărească legăturile dintre cercetare şi inovare şi actorii din teren, astfel încât noile inovaţii să poată fi implementate direct, pentru o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului.

– Să transmită mai bine inovaţiile tehnologice, cum ar fi vizualizări şi redări în 3D, şi a le face mai accesibile, inclusiv pentru structurile antreprenoriale mici.

– Să folosească patrimoniul cultural ca pe un factor de integrare şi atractivitate şi să primească noi locuitori, în special în zonele montane depopulate.

– Să aducă mai aproape oamenii ce trăiesc în zonele urbane de cei din zonele rurale prin o mai bună cunoaştere şi transmitere a patrimoniului cultural, astfel acordând o mai mare recunoaştere valorii patrimoniului cultural montan pentru societate, în întregul ei.

– Să promoveze transmiterea patrimoniului cultural între generaţii prin programe de schimburi între tineri şi bătrâni, între locuitori ai zonelor urbane mari şi cei ai satelor mici.

În final, noi, Euromontana, ne angajăm să contribuim prin activităţile noastre la o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului cultural şi a celui natural, pentru a le transforma într-o forţă motoare pentru dezvoltarea viitoare a munţilor locuiţi din Europa prin:

– Schimburi de bune practici în managementul modern şi inovativ (inclusiv cu tehnologii noi) al patrimoniului cultural şi al celui natural din munţi;

– Încurajarea instituţiilor UE să ia în considerare o mai bună împărţire a finanţării culturale dedicate zonelor rurale şi montane;

– Dezvoltarea de proiecte europene pe tema patrimoniului cultural şi/sau natural;

– Transmiterea dragostei noastre pentru munţi la nivel european, naţional, regional şi local, prin promovarea specificităţii montane faţă de alte teritorii”. (CP)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: