Protopopiatul Suceava

O carte de referinţă pentru istoria Bisericii Ortodoxe din Bucovina

Pe părintele dr. Ioan-Paul Valenciuc, consilier cultural la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, autorul cărţii „Preoţimea ortodoxă din Bucovina în timpul ocupaţiei habsburgice (1775-1918)”, l-am cunoscut cu ani în urmă în sala de lectură a Arhivei de Stat a Regiunii Cernăuţi. E vorba de perioada când tânărul cercetător sucevean îşi făcea cursurile de masterat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca (specializarea Teologie istorică-practică) şi la Facultatea de Filozofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, (specializarea Filozofie creştină şi dialog cultural), pregătindu-se pentru cele de doctorat la Şcoala doctorală „Isidor Todoran” de pe lângă Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Venise în fosta capitală a provinciei istorice Bucovina ca să studieze cu multă migală şi pricepere, calităţi tot mai rar întâlnite la tinerii cercetători de azi, zeci şi sute de dosare din bogatul tezaur documentar arhivistic cernăuţean. Seriozitatea cu care lucra asupra temei sale, vastele cunoştinţe de care da dovadă m-au făcut să-i acord şi sprijinul meu, ce se referea mai mult la specificul muncii şi cercetării arhivistice, care, aici la Cernăuţi, diferă mult de cel stabilit în România.

Cartea de faţă – fundamentală între cele apărute până acum pe această temă – s-a născut prin continuarea, dezvoltarea şi completarea tezei sale de doctorat, susţinută în 2011 şi avându-l ca referent pe pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru.

Autorul cărţii a pornit de la convingerea „că istoria Bisericii Ortodoxe din Bucovina este, mai întâi de toate, nu prezentarea vieţii şi activităţii ierarhilor sau a monahilor, ci prezentarea sine ira et studio a activităţii preoţimii de mir, care a ştiut să-şi călăuzească eforturile spre ridicarea culturală şi materială a credincioşilor încredinţaţi lor”. Despre implicarea dezinteresată şi jertfelnică a smeriţilor slujitori ai altarelor „în aproape toate ramurile vieţii sociale, politice şi culturale a provinciei”, scrie laconic în 1923 şi jurnalul „Deşteaptă-te Române”, care afirma: „Preoţii din Bucovina au fost odată străjerii, nu numai ai credinţei strămoşeşti, ci şi ai conştiinţei naţionale, care mulţămitor, dăinuieşte şi până astăzi în spiritul poporului românesc din această scumpă ţărişoară. Preoţii români bucovineni au fost peste tot fala şi mândria neamului românesc”.

Volumul numără 610 pagini şi este structurat în 5 capitole, 31 subcapitole, care la rândul lor cuprind peste 90 de paragrafe. Titlurile capitolelor cărţii sunt sugestive pentru conţinutul lor şi pentru scopul cercetărilor întreprinse de către autor: I. Eparhia Bucovinei sub ocupaţie habsburgică; II. Paroh şi parohie în Bucovina. Prevederi legislative. Organizare; III. Starea culturală a clerului ortodox din Bucovina; IV. Situaţia materială a preoţimei bucovinene; V. Conştiinţa naţională şi acţiune politică. Implicarea preoţimii în societatea bucovineană şi în relaţiile interconfesionale.

Unul dintre meritele esenţiale ale cărţii este, fără doar şi poate, varietatea subiectelor abordate, precum şi reconstituirea fidelă a trecutului ortodox al Bucovinei, reconstituire bazată mai ales pe documente de arhivă, care aduc importante adăugiri şi mai ales foarte multe informaţii inedite asupra unor evenimente şi personalităţi. Uneori ai impresia că autorul încearcă să ofere cât mai multe date noi, folosind pentru aceasta trimiterile de la subsol, care deseori par mai importante şi mai voluminoase decât textul propriu-zis al lucrării. Numai în subcapitolul intitulat Contribuţia preoţimii bucovinene la dezvoltarea culturii române în Bucovina (III. 5.) se dau răspunsuri profunde şi detaliate la întrebări privind contribuţia preoţimii la dezvoltarea presei, literaturii, muzicii bisericeşti româneşti, la valorificarea şi conservarea folclorului românesc din Bucovina, la preocupările de arheologie a clerului ortodox. Tot în acest capitol sunt abordate şi alte teme, cum ar fi istoricul Şcolii Clericale din Suceava, Institutului Teologic din Cernăuţi, Seminarului Clerical, Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, Societăţilor studenţeşti „Arboroasa” şi „Academia Ortodoxă”. Subliniem faptul că aici ne referim numai la istoricul unor instituţii bisericeşti şi culturale oglindite într-un singur capitol de carte.

O atenţie deosebită autorul acordă şi unor personalităţi clericale din Bucovina. În primul rând trebuie să menţionăm mulţimea de date noi aduse în carte despre mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici. Însuşi Ioan-Paul Valenciuc mărturiseşte că „între multele documente păstrate în Arhiva Statului a Regiunii Cernăuţi, am avut bucuria de a descoperi mai multe texte inedite aparţinând marelui mitropolit Silvestru Morariu Andrievici”. Cunoscând preocupările anterioare ale tânărului cercetător pentru personalitatea mitropolitului bucovinean (vezi: Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici, apărător al dreptei credinţe şi al demnităţii româneşti, în vol. Silvestru Morariu Andrievici, În apărarea Bisericii strămoşeşti, ediţie îngrijită de Ioan Paul Valenciuc, Ed. Biblioteca Mioriţa, Câmpulung Bucovina, 2007, p. 11- 72.) sau cele pentru mitropolitul Vladimir de Repta (vezi: Vladimir de Repta, mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei, Întroducere în cărţile Testamentului Nou, ediţie îngrijită şi studiu întroductiv de diac. dr. Ioan Paul Valenciuc, Editura Timpul, Iaşi, 2012; Vladimir de Repta, mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei, Scrieri, ediţie îngrijită şi studiu întroductiv de diac. dr. Ioan Paul Valenciuc, Editura Timpul, Iaşi, 2012;) înţelegem prea bine bucuria descoperirii acestor documente. Cititorul va găsi aici pagini captivante şi despre alte personalităţi bisericeşti bucovinene cum ar fi Isaia Baloşescul, Dionisie cavaler de Bejan, Artemie Berariu, Teoctist Blajevici, Miron Calinescu, Dimitrie Dan, Lazăr Gherman, Eugenie Hacman, Dositei Herescul, Eusebie Popovici etc.

Cartea mai cuprinde o Introducere cu expunerea istoricului cercetării, motivaţia, actualitatea alegerii temei şi stadiul ei de cercetare. Tot aici se face o prezentare detaliată a fondurilor arhivistice din Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuţi, care, după cum ne mărturiseşte autorul, „este una din cele mai importante arhive referitoare la trecutul Bucovinei”.

www.romanidecentenar.ro

Concluziile la care ajunge cercetătorul Ioan-Paul Valenciuc se referă la faptul că lucrarea de faţă constituie un prim pas de prezentare a tuturor dimensiunilor vieţii preoţimii ortodoxe din Bucovina în spaţiul delimitat temporal între 1775-1918, dar rămân încă numeroase probleme neelucidate ce pot constitui un interes printre cei preocupaţi de acest domeniu. În acest sens, autorul lucrării susţine: „Demersul nostru, deşi circumscris geografic spaţiului bucovinean, se doreşte a fi un prim pas în elaborarea unor lucrări de mai mare anvergură asupra corpului clerical ortodox român, conştienţi fiind de munca benedictină pe care o presupune un acest gen de proiect. Suntem însă încredinţaţi că aceste pagini se pot constitui într-un punct de plecare în creionarea mai clară a vieţii bisericeşti a românilor, în general, şi a Bucovinei, în special”.

Ampla Bibliografie, înşirată pe aproape 40 de pagini de carte, e valoroasă mai ales prin izvoarele inedite folosite, izvoare ce includ o mulţime de informaţii din Arhivele Statului Bucureşti, Arhivele Statului Suceava, Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuţi, Arhivele Mănăstirii Dragomirna, parohiei Arbore, Protopopiatului Rădăuţi etc. Uşurează mult lecturarea cărţii şi bogatul Indice de nume. Suntem convinşi că lucrarea în sine, prin valoarea ei documentară, va reprezenta un important instrument de lucru pentru istorici, teologi, sociologi, pentru toţi cei care au ca temă de studiu istoria bisericii ortodoxe din Bucovina.

Cartea a apărut la Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Suceava, 2016 şi a fost tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.

Recomandându-vă cu căldură această lucrare de referinţă a distinsului cercetător Ioan-Paul Valenciuc, profesor de teologie la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolitul Dosoftei” Suceava, aşteptăm cu interes apariţia altor cărţi care, suntem siguri, nu se vor lăsa prea mult aşteptate.

DRAGOŞ OLARU,

Cernăuţi

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: