În primul rând poet

De îndată ce am intrat în 2018, în prima zi lucrătoare, poetul Mihai-Sultana Vicol ne-a şi dăruit cel mai recent volum al său, „Apocalipsa de după iubire (100 de poezii de dragoste)” (Ed. Opera Magna, Iaşi, 2018). Volum cu un motto decupat din Lucian Blaga – „Femeie, ce mare porţi în inimă, cine eşti?” – şi dedicat (tot) Zenoviei, muză căreia poetul i-a închinat şi alte cărţi din anii din urmă. Notăm că prefaţa („Amurgurile suferinţei”) este semnată de criticul şi istoricul literar Theodor Codreanu, cel care, de la început, subliniază: „Poet, poet, în primul rând, dar şi unul dintre jurnaliştii cei mai bătăioşi de după 1989, apărător, cu deosebire, al valorilor morale şi culturale ale Basarabiei, adesea tulburător indezirabil al tihnei unor manifestări culturale «corecte politic»”… Cartea, ca un jurnal în versuri, cuprinde poeme datate începând cu 27.09.2017 şi până la 30.11.2017. Sau, altfel (aici) întreţesut, de la „Moarte, mai lasă-mi puţin timp/ Să-mi iau adio de la cea/ Care m-a părăsit”, la „Nu las întunericul/ Să o ia înaintea ta” (!!!).