Citind în ziarul „Crai nou” de miercuri, 8 noiembrie a.c., despre situaţia crizei de fonduri a acestor instituţii, mi-am adus aminte de perioada anilor 2000 – 2004, când Spitalului Broşteni „i se pusese gând rău”, ca să fie desfiinţat; secţia exterioară a Spitalului Vatra Dornei nu a mai primit fonduri pentru cheltuielile materiale…
Atunci, în calitate de primar, am primit sprijinul cetăţenilor şi nu numai. Cu căruţa din poartă în poartă s-au strâns alimente, au trimis şi IMR Crucea şi Mina Isipoaia preparate de carne etc…, iar „gateriştii” şi pădurarii de la ocoalele silvice Crucea şi Broşteni au asigurat lemnul de foc pentru o iarnă întreagă. Şi actualul primar, dl Neculai Chiriac, ne-a ajutat.
Când totuşi ni s-a spus că spitalul trebuie închis – „ordin de la UE” –, am mers la prefectul de atunci, dl Ioan Cuşnir, şi i-am spus: „dacă spitalul construit în 1890, de regina Carmen-Silva, se va închide, îmi dau demisia din PSD şi din funcţia de primar!…”. Domnul prefect a convocat ulterior o întâlnire cu toţi factorii interesaţi şi competenţi: conducerea Prefecturii, a Consiliului Judeţean Suceava, Direcţia de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate, consilieri judeţeni şi noi, cei 7-8 primari de comune cu spitale ce urma să se închidă. La întrunire a fost prezent şi dl prof. dr. Georgescu, consilierul primului ministru Adrian Năstase. Ca alternativă ni s-a prezentat un proiect de lege prin care spitalele rurale se pot transforma în unităţi medico-sociale cu triplă finanţare: Ministerul Muncii, pentru investiţii şi renovări, Ministerul Sănătăţii pentru plata personalului medical, a medicamentelor şi materialelor sanitare, iar primăriile să suporte salariile personalului nemedical, cheltuieli administrative şi de întreţinere. A fost o dezbatere lungă, cu fel de fel de păreri, iar la urmă noi, primarii, aprobaţi de majoritatea celor prezenţi, am conchis:
– Bine, bine, dăm noi bani din bugetul local, dar la aceste instituţii să se poată trata şi cetăţenii localităţii, contribuabili la buget!
– Faceţi Statutul şi Regulamentul de funcţionare a unităţilor cu paturi pentru asistaţii medico-social şi, respectiv, pentru cetăţenii comunei şi nu-i nicio problemă, ne-a răspuns trimisul ministrului Adrian Năstase.
La redactarea Statutului şi a Regulamentului pentru Centrul Medico-Social din Broşteni am participat şi eu şi s-au prevăzut 25 de paturi pentru asistaţii medico-sociali şi 15 pentru asistenţă medicală şi tratament oferit localnicilor. În perioada 2004 – 2008, Ministerul Muncii, prin Direcţia Muncii Suceava, a alocat fonduri, astfel încât construcţia vechiului spital arată mult mai bine decât multe dintre spitalele din oraşele ţării. Acest lucru s-a datorat dnei Doina Buciuman, primăriei în general şi conducerii judeţului de la toate nivelurile din acea perioadă.
Până la urmă, cele 15 paturi pentru noi, oamenii cu probleme de sănătate din Broşteni, au rămas 7-8 (două saloane) dar şi aşa s-au rezolvat multe cazuri, ce nu au mai ajuns la Spitalul Vatra Dornei. Eu am considerat o mană cerească că nu am mers la 65 de kilometri depărtare şi m-am tratat „acasă”, în două-trei rânduri, prin anii 2010-2014.
În vara aceasta am aflat cu stupoare că şi cele două saloane „pentru noi, oamenii de rând” s-au desfiinţat. Asta în timp ce alte saloane s-au transformat ad-hoc în cabinet de psihologie, spălătorie, farmacie… De la câţiva consăteni de-ai mei am aflat că, la „nevoie”, au fost internaţi la un loc cu bolnavii medico-social, dar că li s-a perceput şi o taxă e 50-60 de lei pentru ziua de spitalizare. Eu ştiu doar atât, că în spitalele de stat din România nu se plăteşte niciun leu, aşa cum nu am plătit nici eu la Vatra Dornei, Suceava, Iaşi, Tg. Mureş. Am stat de vorbă cu doamna directoare a unităţii, am sesizat în scris şi Consiliul Local, şi Primăria, dar nu am primit niciun răspuns. Şi mai e ceva: în statutul aprobat în 2003 – 2004 se prevedea că asistaţii social trebuie să contribuie cu 60% din pensie la bugetul unităţii. Or, acum s-a fixat o sumă fixă în jur de 1000 de lei, cam cât au pensie majoritatea internaţilor. E inuman să despoi pe bieţii bătrâni de ultimul leu! Au făcut-o legal sau de capul lor, căci înainte, pe timpul dnei directoare Buciuman, exista un consiliu consultativ, ca şi acum, al conducerii colective, din care făceam şi eu parte…? Dacă s-a „dizolvat” sau nu, nu mi-a adus nimeni la cunoştinţă acest lucru…
O ultimă problemă: de când a plecat dna Buciuman, nici cabinetul de analize medicale nu mai funcţionează!…, iar aparatura stă nefolosită de 7-8 ani.
Cu mulţumiri, că de ascultat nu m-a ascultat nimeni până acum. (ION GAVRIL, un contribuabil la bugetul Primăriei oraşului Broşteni cu 600 lei pe an)
Comentarii