Nunta, de la vis la realitate

Mamă, mă mărit ! (II)

> Felicitările, masa şi dansul

 Dacă ai găsit sala potrivită pentru petrecerea vieţii tale, dacă e liberă în perioada în care pot veni şi naşii la nuntă – ar fi de dorit! – atunci poţi începe să te gândeşti la meniul cu care vei bucura invitaţii.

„La nuntă vin tot felul de oameni, cei mai mulţi fiind cei care vin să mănânce bine, să bea şi să danseze”

Poate ai norocul să te sfătuieşti cu un specialist ca cel din faţa mea, dl Constantin Pentilescu, sau, cum îl ştie multă lume – că doar lucrează în comerţ din 1969 – „nea Costică de la «Nistru»”. Bucătar, maestru în arta culinară, cu o diplomă pe perete (cu care se mândreşte), semnată de Ana Mureşan, ministru al Comerţului Interior în vremuri trecute – tovarăşă, cu multe altele şi pe un raft, deasupra, cu numeroase cupe primite de la Camera de Comerţ drept recompensă pentru activitatea sa de agent economic. Nea Costică a deschis restaurantul în 1992, deci, fără îndoială, îl putem considera informat în materie de nunţi şi bucate ce se pun pe masă în asemenea ocazii. Şi în materie de pizza, glumeşte, având în vedere că el a făcut-o pe prima în Suceava, în spaţiul situat pe strada Nicolae Bălcescu, unde funcţionează acum o bancă cu un nume apropiat de cel al Carpaţilor noştri, nu departe de locul unde a lucrat 2 ani ca elev practicant, în tinereţe, în fostul restaurant „Suceava” sau „Central”, cum îl mai ştiu sucevenii.

Şcolit şi în Germania, cu un stagiu de 10 ani pe litoral, unde, la restaurantul „Dunărea” din Neptun, avea şi câte 1200 de guri de turişti de hrănit pe zi, Constantin Pentilescu îţi va da sfaturi înţelepte; dacă nu vrei să împrăştii cu bani, pleacă urechea şi ascultă-le, ştie meserie, am lămurit asta. Organizează şi degustări, desigur, dar mai simplu e să comanzi ceva din meniul restaurantului, să ai o idee despre cât de priceput e bucătarul. „În ultima vreme observ că nu se mai pune atât de mult preţ pe calitatea meniului, ci, mai degrabă, pe felul în care arată sala.” Puţini îşi mai împodobesc singuri sala acum, îmi spune, apelează la firme specializate, pentru unele are cuvinte de apreciere şi nea Costică. Costă, dar fac treabă bună.

Interlocutorul meu, cu atâta experienţă în spate, îşi „citeşte” repede clientul, o să îţi recomande meniul potrivit, cu siguranţă. Ascultă sfaturile lui, dacă vrei să nu-ţi plece nuntaşii flămânzi! Chiar dacă ai văzut tu, prin ţările unde te-au dus munca şi viaţa, meniuri fiţoase, plasate în farfurii mari şi aranjate ochios, uită-te la ce-ţi spune nea Costică. „La nuntă vin tot felul de oameni, cei mai mulţi fiind cei care vin să mănânce bine, să bea, să danseze. Nu e nunta frumoasă dacă nu întruneşte aceste trei condiţii. Neamurile nu ţi le alegi, trebuie să-i mulţumeşti pe toţi, dacă îi ai drept invitaţi la aşa petrecere.”

O să ştie să se dea după tine, dacă tot ai dorinţe speciale, dar fă aşa cum spune el: nu alege să pui la antreul rece roşia aia umplută cu vinete, că-şi poate păta naşa rochia, pe care a dat o căruţă de bani, când o taie, lasă deoparte ardeiul umplut cu brânză, că ala nu e de pus în farfurie la aşa ocazie festivă, pune pe masă o friptură zdravănă, cum face nea Mitică, din cotlet de porc şi din ceafă, nu grătar, că devine talpă când se răceşte, ascultă-l pe el şi, în loc de patru sarmale lângă un dărab de mămăligă, alege cuibul cu cele şase sărmăluţe, unde nea Costică o să-ţi pună şi o bucăţică de kaizer, să-ţi râdă papilele gustative când o întâlnesc.

Un meniu pus la punct de maestrul nostru într-ale artei culinare poate costa 120 de lei, se poate duce spre 140 şi mai mult, dacă ai dorinţe speciale. Îmi spune că, dacă insişti, îţi pune fără probleme în farfurie pulpa de raţă cu portocală, mai ales că e unul dintre cei care ştiu cum să pregătească aşa cum trebuie sosul care o însoţeşte în farfurie.

Semnatara rândurilor de faţă a încercat să afle vreo câteva poveşti (mai mult sau mai puţin nostime) petrecute la nunţile care au avut loc în restaurantul său. N-am avut noroc, profesionistul din faţa mea păstrează secretele şi nu divulgă nimic din ce-ar putea aduce prejudicii de imagine foştilor săi clienţi. Da, admite că a fost odată o bătaie cu tort, de-a trebuit să zugrăvească din nou; râde povestindu-mi, cu reţinere, că cineva mai are şi acum să-i dea câteva mii de lei după o nuntă unde organizatorii au ieşit în pierdere; povesteşte despre cum s-au găsit, în plicurile cu bani, cupoane de la vecinii moldoveni. Mai mult n-am reuşit să scot de la el. Consemnez doar regretul său că nu mai sunt meseriaşii de altădată în gastronomie, că au dispărut şcolile profesionale şi că e plin în jur de fast-food-uri.

Şi o observaţie despre chelneri: când servesc mâncarea la masă, dacă nu ştiu să dispună farfuriile pe mână, în lateral, ci le ţin în faţă şi suflă direct în ele, nu ştiu ce-i aia treabă făcută ca lumea, degeaba se laudă că-s meseriaşi.

„Să fii mulţumit şi de calitatea serviciilor, dar şi de banii pe care îi dai pentru a beneficia de ele”

Vrei o sală mare, mare, să ai sub ochi toţi musafirii, să-ţi crească inima privindu-i cum se bucură dimpreună cu tine, să îţi poţi plimba fără grijă rochia spectaculoasă, de prinţesă, printre mese, mergi la dl Gheorghe Filipciuc, nu se poate să nu-l ştii, să nu fi auzit de el.

În conducerea afacerii învecinate cu Mănăstirea Zamca e secondat de fiul său, Alex, şi de fiica sa, Georgiana. Cei doi – pe umerii cărora tatăl lor ar dori să lase, încet-încet, grijile managementului – îi sunt sprijin şi, totodată, ei sunt cei ce privesc afacerea dintr-o altă perspectivă. Mâncarea nu mai e ce a fost odată, nici oamenii nu mai sunt aceiaşi, modernul pune stăpânire peste clasic.

Ai de ales între patru săli, mari, spaţioase, să se privească doamnele şi să-şi admire reciproc ţinutele şi coafurile, că doar nu s-au străduit degeaba să fie frumoase. Au răsunat acolo voci cunoscute – Andra, Aurel Tămaş, Ionuţ Dolănescu, Angela Rusu. Ba chiar şi Jean de la Craiova, nu de alta, că doar nu poţi dansa la o nuntă de români, pe la ora 3 dimineaţa, pe muzică de Bach sau de Mozart.

60 până la 250 de perechi de nuntaşi se pot bucura de serviciile oferite, de complexitatea meniului şi de calitatea lui, ne asigură. Îl pregătesc bucătari cu renume, „de top naţional”, mă asigură patronul, şi nu de puţine ori fiul său, Alex, „designer în gastronomie”, îşi uimeşte clienţii cu creaţiile sale spectaculoase.

„Vin clienţi care spun clar, de la început, că-şi doresc o nuntă mai ceva decât una la care au fost, în alt loc. Şi, dacă se poate, la un preţ mai mic” spune şeful cel mare. Preţurile nu or să te sperie pentru că îşi permite, la cantităţile mari cu care se aprovizionează, să obţină preţuri mai bune de la furnizori, ca urmare şi produsul finit va avea un preţ prietenos.

Afacerea lui a ajuns la gradul în care, susţine, îşi doreşte să-şi păstreze reputaţia intactă şi, din acest motiv, nu va ezita să facă în aşa fel încât să fii mulţumit şi de calitatea serviciilor sale, dar şi de banii pe care îi dai pentru a beneficia de ele.

Ai ales un meniu, nu e standard, îl poţi modifica, dacă te răzgândeşti sau dacă, degustând produsele, îţi fac altele ochiul. De tine depinde dacă alegi să pui nuntaşului o farfurie bogată sau dacă alegi să cheltuieşti bani mai mulţi pe aranjamentele florale despre care Gheorghe Filipciuc spune că-s frumoase, că oferă un aspect minunat sălii, dar că tot la coş ajung.

Ai dorinţe speciale pentru meniu? Vrei muşchi de vacă argentinian, vrei raţă pregătită în fel şi chip, vrei peşte care şi-a purtat înotătoarele mai ştiu eu prin ce mări şi oceane? Vrei aranjată mâncarea de să-i fie frică nuntaşului să nu strice frumuseţe de aranjament, operă de artă, nu alta? Sau vrei meniu vegan, pentru oaspeţii tăi care vor ca animalele să moară de bătrâneţe? Cere şi ţi se va da, spre încântarea musafirilor tăi, oricât de pretenţioşi ar fi ei!

Ţi se va da, numai să fii din timp să faci convenţia contractuală, cu vreo 6 luni, deşi durează şi mai mult pentru unele săli, chiar şi un an şi jumătate.

Nunta cea mai frumoasă, din punctul de vedere al unui om care ştie ce presupune o astfel de petrecere? Cea de zi, îmi spune, care începe la ora 15 sau 16 şi se termina în aceeaşi zi, cea care pare a fi din ce în ce mai dorită în ultima vreme, o petrecere mai puţin obositoare, în care aproape toată lumea rămâne până când se taie tortul.

Cea mai bună reclamă – cea din om în om

„Reclama cea mai bună, cea din om în om, funcţionează de minune când vine vorba de alegerea restaurantului şi a meniului” s-ar putea să-ţi spună şi ţie dna Jeni Mandachi, în al cărei restaurant, dacă vrei să-ţi organizezi nunta, vii şi cu un an şi jumătate sau doi înainte, pentru rezervarea uneia dintre cele două săli, de 250 şi, respectiv, 150 de locuri. Dar, pentru că se fac programări atât de depărtate în timp, pentru că viaţa e cu surprize, se întâmplă ca o nuntă să nu mai aibă loc la data fixată, să se anuleze şi să poată beneficia, altfel, de serviciile celor de la restaurantul cu nume ce ne aduce aminte de imperii, o pereche de miri veniţi în ţară doar în luna august, cu dorinţă aprigă de a-şi uni repede destinele.

Vrei să o faci sub semnul bogăţiei, cu farfurii pline ochi, cu antreuri spectaculoase, cum face restaurantul, cu tot felul de rulade şi fonfeuri? Aici e locul, deşi Jeni Mandachi te va povăţui şi te va îndemna să te mai dai cu vremurile şi să mai schimbi din obiceiuri. Faci cum vrei, cum ştii mai bine, la o adică tu plăteşti. O să-ţi organizeze o degustare ca la carte, ca să îţi dai seama cu cine ai de a face, să stai liniştit că nimeni nu se va plânge de ceea ce va găsi în farfurie şi nu o va lăsa plină pe masă.

Inimă caldă de femeie, gură mare şi suflet şi mai mare, interlocutoarea noastră o să-ţi îndeplinească toate dorinţele, chiar dacă tu o să vrei somon în loc de sarmale. Dar, dacă o să păţeşti la fel ca mirii ai căror invitaţi – cam jumătate dintre ei – au lăsat în farfurie peştele pretenţios, în aşteptarea sarmalelor, a ta va fi „bucuria” că i-ai lăsat fără.

150 de porţii ai comandat? Ţi-au venit 130 de nuntaşi? Susţine că atât plăteşti, de la antreu încolo, iar ce nu s-a consumat primeşti acasă, să mai mănânci câteva zile, tu şi neamul tău.

E cazul să iei în considerare nunta de zi, tot mai multă lume o face, tot mai des se organizează astfel de petreceri. Şi poţi să-i ceri dnei Jeni Mandachi pentru oaspeţii tăi, cum au făcut-o şi alţii în ultima vreme la astfel de nunţi, o farfurie de ciorbă, după antreu, dorinţa îţi va fi îndeplinită. Spune-i tot ce doreşti, se va da peste cap să-ţi facă pe plac pentru că ştie bine că se poate bizui pe echipa cu care lucrează şi, mai ales, pe soţul său. „Eu sunt cea care ies în faţă cu vorba, el e cel ce munceşte în spate. Ne completăm de minune” spune, râzând, sub privirile amuzate şi aprobatoare ale acestuia.

***

Ai sală, ai meniu stabilit, ai mai rezolvat ceva din lista interminabilă cu care ai pornit la drum. Următorul popas, la un laborator de cofetărie şi patiserie, pentru tortul de nuntă, pentru candy bar – dacă vrei să-ţi impresionezi invitaţii mai pretenţioşi – sau pentru prăjituri.

Mult a fost, mult mai este. (Va urma)

Print Friendly, PDF & Email
Etichete:

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!