Herghelia din Rădăuţi se îndreaptă spre trei secole

 Calul a fost prietenul şi ajutorul românului timp de milenii. Îmblânzirea calului sălbatic şi punerea sa în slujba omului a fost un pas înainte spre civilizaţie. Dar destul de târziu omul a început să se preocupe de crearea de noi rase de cai, performante, şi, cu trecerea anilor, să se preocupe şi de ameliorarea raselor de cai.

Era spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, mai precis în anul 1792, deci cu 225 de ani în urmă, când la Rădăuţi a fost înfiinţată prima herghelie. Profitând de această aniversare, conducerea Hergheliei Rădăuţi, director Gheorghe Olărianu, sub directa coordonare a Regiei Naţionale a Pădurilor, Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor (DCEAC) a organizat la Rădăuţi, mai precis la Voievodeasa, o consfătuire naţională. La lucrările acesteia au participat delegaţii reprezentând cele 16 herghelii din România.

Sosirea delegaţiilor a avut loc sâmbătă, 24 iunie, iar consfătuirea s-a desfăşurat în zilele de duminică, luni şi marţi. Marţi după-amiază, delegaţiile s-au îndreptat spre sediul central al Romsilva, de unde au şi venit la Rădăuţi, iar de acolo s-au îndreptat fiecare spre reşedinţa sa. Întreaga activitate a fost filmată de Răzvan Petrişor, realizator la TVR, autorul filmului documentar „Descălecaţi în Carpaţi”, din care ne-a prezentat şi nouă o sinteză din cele 12 episoade realizate până la această dată şi care vor fi prezentate, săptămânal, la TVR, începând cu 2 iulie a.c.

La respectiva consfătuire au fost invitaţi şi doi „civili”: profesorul Gheorghe Schipor, realizatorul monografiei Hergheliei Rădăuţi, despre care a vorbit şi subsemnatul, despre frumuseţi, tradiţii şi obiceiuri în satele din Depresiunea Rădăuţilor. Noi am participat şi la toate activităţile din ziua a treia a acestei consfătuiri.

Prima dată am audiat cuvântul de deschidere rostit de domnul Gheorghe Dima, director al DCEAC. Apoi luările de cuvânt au fost scurte, cel mult zece minute de fiecare vorbitor. Astfel, am ascultat despre „Conservarea resurselor genetice în hergheliile de stat” (Mihai Lechurn – şeful biroului tehnic DCEAC); „Herghelia Sâmbăta de Sus – citadela Lipiţanului românesc” (Cosmin Drăgan – şeful hergheliei); „Herghelia Mangalia – perla hipologiei româneşti” (Constantin Anuţa – şeful hergheliei); „Herghelia Cislău – leagănul românesc al calului de cavalerie modern” (Crina Popa – inginer zootehnist). Expunerile au fost încheiate de domnul Gheorghe Olărian, care-a prezentat „Istoricul Hergheliei Rădăuţi”.

Din cuvântările celor menţionaţi mai sus am aflat lucruri foarte interesante. În primul rând am aflat denumirile unor rase de cai, de care nu auzisem în viaţa mea: Furioso North Star, Nonius, Favory, Maestoso L, Tulipan, Siglavy-Capriola şi Shagya arabă. Directorul a precizat şi faptul că au şi un obiectiv strategic, anume creşterea calului pentru sportul românesc, pentru Federaţia Ecvestră Română.

Şi partea a doua a zilei a fost foarte interesantă. Ne-am îmbarcat în cele două autocare şi am plecat să vizităm Herghelia Mitoc, secţie a Hergheliei Rădăuţi, şi Herghelia Rădăuţi. După ce am admirat baza materială a celor două herghelii, ne-am desfătat ochii şi cu exemplarele de cai de diferite rase.

La secţia Mitoc ne-au fost prezentaţi armăsarii-pepinieri şi iepele-mamă cu mânjii lor din rasa „Shagya arabă”. Au fost scoşi în faţa grajdurilor, pe rând, ni s-au spus toate datele despre ei, inclusiv arborele lor genealogic, au defilat prin faţa noastră, iar Liliana Geosan, inginer zootehnist, ne-a prezentat caracteristicile şi performanţele fiecărui exemplar.

La Herghelia Rădăuţi activitatea a fost mai laborioasă. După vizitarea şi admirarea bazei ei materiale, ne-am instalat în tribuna hipodromului. Au fost aduse mai multe exemplare de cai cu care s-a urmat acelaşi ritual ca la Mitoc. O echipă formată din şase călăreţi, echipă de anduranţă, ne-a făcut o demonstraţie. Prezentarea a fost încheiată de un atelaj pentru concurs tras de doi armăsari huţuli. Ni s-a spus că atelajul este pregătit pentru a participa la campionatul naţional de maraton. Absolut toate prezentările au fost punctate cu aplauze de participanţi, lucru apreciat şi de cai, care… au mulţumit prin balansarea capului.

Ni s-a mai vorbit apoi despre genealogia calului european de sport. Am reţinut că cei din rasa „Carnaval” au fost aduşi din Austria, pe jos, la Herghelia Jegălia, apoi la Rădăuţi, unde au ajuns rasă mondială. Câţiva armăsari au ajuns şi-n partea superioară a clasamentului mondial. Multe rase create pe plan mondial au linii de la Herghelia Rădăuţi.

Am discutat cu mulţi participanţi la această consfătuire. De la ing. Constantin Ancuţa din Mangalia la Crina Popa din Cislău toţi, dar absolut toţi, au avut numai cuvinte de laudă despre tot ce-au văzut şi auzit aici. Şi acest lucru este o mare laudă pentru întregul colectiv al hergheliei conduse de Gheorghe Olărian, director, Adriana Ursachi, contabil-şef, Liliana Geosan, inginer, Daniela Stănică, inginer zootehnist şi medicul Cornel Ştirbu. Cred că merită nominalizat şi şoferul Petrică Pânzar, deoarece numai el ştie câte drumuri a făcut cu maşina în zilele consfătuirii. Poate chiar or fi fost mai mulţi cei care au trudit pentru succesul acestei întruniri.

Nu puteam să nu stau de vorbă şi cu factori decizionali. Tocmai de aceea l-am abordat pe domnul Gheorghe Dima, director de la Regia Romsilva, care la întrebarea pusă ne-a declarat: „Obligaţia noastră este să marcăm principalele date la care s-au înfiinţat hergheliile din România. Este şi o datorie morală faţă de cei care au muncit atunci la înfiinţarea lor. Avem o activitate bogată, unele herghelii depăşind chiar două secole de activitate, cum este cazul şi aici, la Rădăuţi. De aceea nu-i putem uita pe acei specialişti sufletişti, cum a fost şi cazul ing. Larionescu, care-a venit în anul 1919, pe jos, cu caii de rasă de la Viena până la Jegălia şi apoi la Rădăuţi. Felicit sincer gazdele pentru modul deosebit în care au organizat această manifestare jubiliară, cât şi pentru programul pe care ni l-au pregătit. Ne-au surprins plăcut pe toţi şi cu frumuseţile naturii care, pur şi simplu, ne-au entuziasmat. Trebuie să ţineţi cont că aici, la Herghelia Rădăuţi, se cresc nouă linii din rasa pursânge arab, această herghelie fiind vârful de lance în România. Noi muncim într-o activitate neprofitabilă, dacă nu-i dublată de o industrie care să pună în valoare caii pe care-i creştem. Tuturor le urez ani mulţi, sănătate şi rezultate deosebite în activitatea nobilă de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor în România! La mulţi ani Hergheliei Rădăuţi!”

Şi, cum nu puteam să-l ignor pe „vinovatul” principal al organizării acestei manifestări, l-am abordat şi pe domnul Gheorghe Olărian, care ne-a declarat foarte satisfăcut: „Sunt foarte fericit că am prins acest jubileu al hergheliei noastre. Întregul colectiv, căruia-i mulţumesc din suflet, s-a străduit să rezolve toate problemele privind organizarea programului pentru toate zilele consfătuirii. Consider că această consfătuire a fost foarte utilă, transformându-se şi într-un adevărat schimb de experienţă. Urez tuturor sănătate multă şi să dea bunul Dumnezeu să ne mai întâlnim sănătoşi cu asemenea prilejuri.”

În cea de-a patra zi, de dimineaţă, delegaţii s-au îmbarcat în autocare, cu mare părere de rău că părăsesc aceste meleaguri, şi au pornit la drum. Dar nu s-au dus direct acasă. Au mai avut în program să viziteze Herghelia de la Beclean şi Depozitul de Armăsari de la Târgu Mureş. De-abia seara aveau planificat să ajungă la sediul RNP-ROMSILVA din Bucureşti. De-acolo urmau să se răspândească pe la casele lor, în diferite locuri ale ţării. (Text şi foto: prof. GH. DOLINSKI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: