Cercetări recente arată că elevii sunt implicaţi în noi forme de violenţă, prin folosirea dispozitivelor electronice şi a internetului pentru intimidare, hărţuire sau alte forme de agresiune. Cyberbullying este termenul utilizat de specialişti pentru a denumi aceste noi forme de violenţă care se produc în spaţiul virtual. În acest context, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Suceava (CJAP) a iniţiat un studiu care şi-a propus să investigheze incidenţa formelor de bullying şi cyberbullying în care sunt implicaţi elevii de gimnaziu şi de liceu din judeţul Suceava. Potrivit coordonatoarei studiului, psihologul şcolar Elena Bujorean, prin implicarea şi participarea consilierilor şcolari au fost chestionaţi 452 de elevi cu vârsta între 13 şi 17 ani. Elena Bujorean spune că „în ceea ce priveşte victimizarea elevilor în spaţiul virtual, datele procentuale sunt semnificative din perspectiva măsurilor preventive”. Potrivit acesteia, 25,6% dintre elevi au declarat că au primit mesaje jignitoare o dată sau de două ori, iar 13,4% – de câteva ori în ultimul an şcolar. De asemenea, 15% dintre elevi recunosc că au primit mesaje de ameninţare şi de intimidare o dată sau de două ori, iar 7,5% au spus că au fost ameninţaţi de câteva ori în ultimul an şcolar.
Studiul CJAP arată că un număr îngrijorător de elevi declară că au fost contactaţi de persoane care pretindeau că sunt altcineva. Aproape 25% dintre elevii care au făcut obiectul studiului au declarat că s-au confruntat cu impostori pe reţelele de socializare cel puţin o dată şi 9,9% dintre aceştia au spus că li s-a întâmplat de mai multe ori să fie contactaţi, în ultimul an şcolar, de persoane care utilizau identităţi false. Elevii au recunoscut, de asemenea, că au fost în situaţia de li se divulga informaţii personale sensibile prin distribuirea unor mesaje private.
Studiul confirmă şi alte cercetări care relevă coexistenţa formelor tradiţionale de violenţă şi a celor care se produc în mediul online. Astfel, conform datelor obţinute, aproape jumătate dintre agresorii tradiţionali s-au implicat şi în hărţuirea cibernetică, a precizat Elena Bujorean.
„Studiul realizat confirmă faptul că cyberbullyingul nu este un pseudofenomen. Cifrele ce indică frecvenţa acestor forme de violenţă în rândul copiilor şi tinerilor sunt relevante din perspectiva importanţei programelor educaţionale ce urmăresc prevenirea victimizării elevilor. Lipsa de abilităţi cu privire la gestionarea unor situaţii neplăcute cu care elevii s-ar putea confrunta online accentuează necesitatea instruirii acestora în familie şi la şcoală cu privire la limitele şi riscurile socializării în mediul virtual, în mod similar cu acţiunile în care copiii sunt învăţaţi să semnaleze abuzurile apărute în cadrul interacţiunilor faţă în faţă”, este concluzia studiului.
Conform cercetărilor, în general există mai multe forme prin care elevii pot fi victime în spaţiul cibernetic: urmărirea virtuală, care include ameninţări sau mesaje excesiv de intimidante, trimiterea repetată de către o anumită persoană a unor mesaje jignitoare, vulgare prin e-mail sau alte tipuri de mesaj text, denigrarea prin trimiterea de afirmaţii răutăcioase, neadevărate despre o persoană, răspândirea de zvonuri, trimiterea sau postarea de materiale conţinând informaţii private sau jenante, inclusiv redirecţionarea de mesaje private către persoane străine, excluderea brutală a unei persoane dintr-un grup online.
Studiile arată că cei mai mulţi iniţiatori ai unor forme de cyberbullying au luat parte la agresiune pentru distracţie, nu pentru a demonstra puterea în faţa colegilor. „Chiar dacă pare inofensivă, orice fel de participare în cyberbullying are efecte dăunătoare pentru elevi. Victimele violenţei cibernetice consemnează, la fel ca şi victimele bullyingului, o stimă de sine scăzută, sentimente de însingurare, deziluzie, lipsa încrederii în oameni. Aceste probleme emoţionale pot conduce la dificultăţi şcolare”, precizează psihologul şcolar Elena Bujorean.
Comentarii