Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat vineri, la Universitatea “Ştefan cel Mare”, în cadrul dezbaterii „România centenară”, că în programul proiectului privind marcarea Centenarului Marii Uniri ar trebui să fie prinsă, mai întâi, celebrarea Unirii Bucovinei cu Ţara, din 28 noiembrie: “Fără Unirea Bucovinei cu Ţara nu puteam vorbi de 1 Decembrie”, a spus Gheorghe Flutur. Totodată, el şi-a exprimat părerea de rău că, în noiembrie trecut, cu prilejul sărbătoririi, la Suceava, a Zilei Bucovinei, “n-am văzut un oficial al statului român să felicite de Ziua Bucovinei, deşi prin lege a fost aprobată, n-am văzut o luare de poziţie nicăieri la nivel naţional”. În acest context, preşedintele CJ a rugat reprezentanţii Guvernului prezenţi la dezbaterea de la USV să aibă în vedere, în programul celebrării Marii Uniri, şi Ziua de 28 noiembrie, a unirii Bucovinei cu ţara, iar o acţiune importantă să fie organizată în acea zi.
Referitor la proiectul marcării Centenarului Marii Uniri, în 2018, Flutur a spus că trebuie implicaţi mai mulţi factori, nu numai USV şi Primăria Suceava, ci şi primăriile din judeţ, bisericile, dar şi alte instituţii, pentru a organiza “evenimente culturale ample”, la care să fie invitaţi preşedintele României şi primul ministru. El a adăugat că programul dedicat centenarului ar trebuie să includă expoziţii, simpozioane, un film documentar care să marcheze unirea Bucovinei cu România, şi a insistat pe realizarea unui monument dedicat acesteia. Preşedintele CJ s-a referit şi la realizarea unor proiecte în infrastructură, cum ar fi amenajarea unei Săli a Unirii în curtea interioară a Palatului Administrativ din Suceava, care să aibă o cupolă deasupra şi un amfiteatru. Flutur a mai menţionat şi alte proiecte de investiţie care ar putea fi dedicate centenarului: accelerarea lucrărilor de modernizare a Gării Iţcani, modernizarea Vămii Siret, deschiderea a patru puncte de trecere a frontierei între Sudul şi Nordul Bucovinei la Vicovu de Sus, Climăuţi, Ulma şi Izvoarele Sucevei, pentru realizarea cărora e nevoie de sprijinul Guvernului.
Proiectul “optimist” al Primăriei Suceava: “100 de ani, 100 de proiecte, 100 de milioane de euro”
Prezent de asemenea la dezbatere, primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat că programul realizat de Primăria Sucevei pentru a marca Centenarul Marii Uniri, intitulat “100 de ani, 100 de proiecte, 100 de milioane de euro” este “optimist” şi “are nevoie de sprijin guvernamental”. Primarul Lungu spus că proiectele primăriei cuprind şi organizarea unor manifestări culturale, expoziţii, simpozioane, filme documentare, spectacole, lansări de monede omagiale, dar “venim şi cu propuneri concrete de infrastructură”. El a menţionat astfel realizarea unui monument al Unirii, construirea unui nou pod peste râul Suceava, a unei săli polivalente, modernizarea stadionului Areni, restaurarea statuii domnitorului Ştefan cel Mare, amenajarea Curţii Domneşti, realizarea unei a doua rute ocolitoare a municipiului Suceava pe traseul Ipoteşti-Salcea-Botoşani şi altele.
Rectorul USV:“Trăiesc cu speranţa că vom primi sprijinul necesar pentru a continua şi a avea câteva zeci de români care să studieze în Cernăuţi”
Universitatea Suceava este una din cele 9 universităţi propuse ca gazde ale dezbaterilor organizate de Departamentul “Centenar al Guvernului” pentru stabilirea programului dedicat Centenarului Unirii. Rectorul USV, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa a declarat că pregătirile pentru acest eveniment au început la USV în urmă cu 2 ani, fiind deja elaborate şi propuse Guvernului câteva proiecte. Rectorul Popa a spus că proiectul cel mai important este legat de Bucovina, de învăţământ, de educaţie. El a arătat că în Bucovina de Nord, în Ucraina există acum 200 000 de români, iar împreună cu românii din Transcarpatia, regiunea din Vestul Bucovinei de Nord, din nordul judeţelor Maramureş şi Bihor, şi cu românii din sudul Basarabiei, populaţia românească în Republica Ucraina este estimată la aproximativ 500 000 de locuitori. Precizând că în Ucraina există 90 de şcoli şi cinci licee cu predare în limba română, rectorul Popa a opinat că este “un sistem de educaţie la care trebuie să ne uităm cu grijă şi să încercăm să-l sprijinim pe cât posibil”. Având în vedere că în universităţile din Ucraina nu există linii de predare în limba română, excepţie făcând doar un program de studiu al limbii române la Universitatea “Iurii Fedkovich”, rectorul USV consideră că ar fi necesară formarea cadrelor didactice preuniversitare care să activeze în teritoriile în care există şi populaţie românească. “Ne-am dori cu toţi să avem linii de predare în limba română pentru cât mai multe programe de studiu, aşa cum şi România oferă etnicilor maghiari linii de predare în mai toate programele de studiu existente în România. Nu putem să credem că lucrul acesta se va întâmpla rapid, dar, pas cu pas, trebuie să încercăm să construim acest lucru şi de aceea pe lângă programele în dublă diplomă pe care am început să le dezvoltăm, şi care anul viitor, anul Centenarului, vor furniza primii absolvenţi, încercăm să dezvoltăm şi programele de studiu într-o aşa-numită extensie a universităţii noastre, în Cernăuţi”, a precizat rectorul Valentin Popa. El a mai spus că un astfel de proiect referitor la realizarea unor programe de studiu în dublă diplomă, cu predare în limba română, a fost înaintat Guvernului României, întrucât este nevoie de sprijin financiar pentru a a sigura cadrelor didactice respective suport financiar şi logistic. “Trăiesc cu speranţa că vom primi sprijinul necesar pentru a continua şi a avea câteva zeci de români care să studieze în Cernăuţi în programe de studiu oferite de universitatea noastră, astfel încât să avem bucuria ca la 1 septembrie 2018 să putem deschide anul universitar la Cernăuţi cu oficialităţi din România şi oficialităţi din Ucraina”, a declarat rectorul USV.
În luna martie, toate punctele de vedere vor fi expuse la un Forum al Centenarului
Prorectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, prof. univ. dr. Ştefan Purici s-a referit, vineri, la cel de-al doilea proiect important al USV, de marcare a Centenarului Marii Uniri, intitulat “Unirea Bucovinei respectată în acţiunile contemporanilor. Memoria generaţiilor posterioare”. Purici a precizat că proiectul îşi propune popularizarea istoriei şi culturii Bucovinei, a valorilor naţionale, a tradiţiilor administrative, economice, culturale est-europene, în rândul elevilor şi al studenţilor. Acest proiect îşi propune ca, alături de alte instituţii, să contribuie la “îmbogăţirea” cunoaşterii trecutului Bucovinei, şi momentului Unirii Bucovinei şi Unirii naţionale prin diverse emisiuni, medalii şi emisiuni filatelice, consacrate unor evenimente şi personalităţi. “Prin proiectele pe care le propunem pentru finanţare ne dorim să generăm un dialog amplu, puternic şi cu impact asupra societăţii româneşti, dar şi asupra comunităţii locale” , a precizat Purici.
Dorin Stănescu, reprezentantul Departamentului “Centenar” din Guvernul României, a declarat, în acelaşi cadru, că departamentul a solicitat tuturor unităţilor administrativ teritoriale să prezinte materiale care să conţină viziunea şi proiectele pe care judeţele le au cu privire la marcarea Centenarului Unirii. În luna martie, toate punctele de vedere vor fi expuse la un Forum al Centenarului, care se va materializa prin adoptarea unei strategii de marcare a Centenarului Marii Uniri, ce va fi pusă pe masa Guvernului pentru a fi adoptată de acesta, a mai spus Dorin Stănescu.
Comentarii