În cadrul ultimei ediţii a „Colocviilor Putnei” a avut loc şi lansarea volumului semnat de suceveanul Alexandru Pînzar, „Hotarul de Nord al Moldovei (de la formare, în secolul al XIV-lea, până la statornicirea lui pe Ceremuş, Colacin şi Nistru)”, cu prefaţa (Hotarul: de la fantastic la precizie) profesorului Ştefan S. Gorovei, apărut la Iaşi, în anul 2016, în colecţia Historica (coordonată de prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon) la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Profesorul Ştefan S. Gorovei, unul dintre prezentatorii cărţii, a considerat-o drept o carte de referinţă, în condiţiile în care tema hotarelor din trecut este foarte complexă, iar „o cercetare despre hotare, hotărnicii şi hotarnici în Moldova medievală” nu există. De formaţie inginer, licenţiat în automatică şi calculatoare, d-l Alexandru Pînzar este foarte pasionat de istorie şi ştiinţele auxiliare ale istoriei, fiind membru în Consiliul Ştiinţific şi Comitetul Director al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”. De asemenea, a absolvit studiile de master şi doctorale ale Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi, prin acest volum, la baza căruia stă teza de doctorat realizată sub coordonarea profesorului Ştefan S. Gorovei, d-l Alexandru Pînzar reuşeşte să dea răspunsul întrebării care l-a preocupat mult timp: cine şi în ce condiţii a contribuit la fixarea hotarului de nord al Moldovei? Medieviştii îşi vor spune cuvântul, reliefându-i cu adevărat contribuţiile, conform obiceiului, în recenzii publicate în reviste de specialitate, noi, în rândurile de faţă, ne facem datoria de a-l semnala şi în paginile acestui ziar de suflet. Volumul numără 471p. şi este structurat în trei capitole, la care se adaugă un Cuvânt înainte (despre începuturile şi metodele de cercetare folosite, proprii istoricilor, dar şi (unele dintre ele) matematicienilor), Introducerea (cu expunerea istoricului cercetării, a obiectivelor, conceptelor şi perspectivelor de cercetare formulate în paragrafele: O temă conjuncturală în istoriografia română; Un hotar-cheie; Concepte, cuvinte şi figuri; Obiective şi metode), Concluziile, Anexele bogate (cu izvoarele diplomatice şi narative folosite, externe şi interne), Bibliografia amplă, câteva ilustraţii (cu hărţi) şi un bogat Indice de Nume. În orice caz, pentru o privire avizată, anexele, bibliografia, indicele şi notele de subsol pot constitui dovada unei documentări şi cercetări proprii serioase. Intitulat Drepturi şi pretenţii, capitolul I reprezintă o expunere clară a următoarelor chestiuni: Rivalităţi, alianţe şi crize dinastice; Drepturi asupra Rusiei Haliciene; Drepturi asupra Moldovei. În capitolul al II-lea, Acte omagiale şi tratate (cu urmări dese asupra situaţiei hotarului), sunt prezentate şi comentate, cronologic, în lumina izvoarelor, cu spiritul critic al istoricului, problematici precum: „Despre vechiul hotar …”; Moldova şi Valahia; Cine a „fixat” primul hotar al Moldovei?; Împrumutul din 1388; Zestre şi daruri de nuntă; „In iustis suis limitibus …”. În ultimul capitol, intitulat Aşezări, se continuă cu dezideratele actelor omagiale şi tratatelor prezente în actele interne emise în Moldova şi în regatul Poloniei, în subcapitolele intitulate la fel de sugestiv: Aşezări la hotar, până la domnia lui Ştefan cel Mare; „Donaţia de pe Ceremuş”; Hotarul din „munţii ungureşti”.
În consecinţă, avem de-a face cu o reconstituire a trecutului bazată pe informaţiile oferite de izvoare, în concordanţă cu direcţiile noi de cercetare din istoriografiile apusene, şi implicit cu o reevaluare a modelelor tradiţionale de reprezentare a trecutului ţării.
Foarte apreciat în breasla istoricilor şi participant activ cu comunicări documentate, abordate interdisciplinar, la manifestări ştiinţifice de cel mai înalt nivel, organizate de centre de cercetare şi instituţii academice, îi întrevedem d-lui Alexandru Pînzar o frumoasă şi rodnică carieră pe tărâmul istoriei medievale a Moldovei.
OLIMPIA MITRIC
Comentarii