În ziua începerii Festivalului literar „M. Eminescu” la Suceava, pe 13 ianuarie 2017, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava şi-a avut propriul moment de intrare în rezonanţă cu multiplele deschideri susţinute de preocupările Poetului, de creaţia eminesciană. Este vorba de o dublă lansare de carte inaugurată de prof. univ. dr. Mircea A. Diacon, prorector al Universităţii, cu „Filosofia singularităţii. Creierul global – o etică a gândirii fără om” de Bogdan Popoveniuc şi „Critica fundamentelor etico-filosofice ale naţional-socialismului” de Antoniu Alexandru Flandorfer. Manifestarea i-a avut invitaţi pe universitarii Antonio Sandu, Viorel Guliciuc şi Sorin-Tudor Maxim şi a fost moderată de Valentin Ajder (absolvent de Filosofie, cu un masterat în Lingvistică şi Filosofia Religiei), directorul Editurii Eikon, sub auspiciile căreia au apărut cele două volume.
Precizând/reamintind că termenul de singularitate provine din fizica cosmologică, desemnând acel punct din care legile fizicii nu mai sunt valabile şi că, extrapolându-l, fixează momentul din care conştiinţa de sine nu mai este umană, nici biologică, ci artificială, Antonio Sandu a apreciat ca necesară o carte despre singularitate în orizontul filosofiei româneşti, iar Viorel Guliciuc a explicat de ce o astfel de carte a apărut la Suceava, în al cărei spaţiu universitar s-au înregistrat, în premieră românească, apropieri între cercetările filosofice şi cele inginereşti, tehnologice (prin asocieri, teme de conferinţe – aici, întâia din Europa dedicată filosofiei tehnologice), anunţând „o veste bună, care e şi rea: inteligenţa artificială deja există. Ceea ce reclamă o evoluţie pe măsură a conştiinţei umane, reflexivităţii. Problema este, a subliniat şi autorul, cum va fi şi cum vom reuşi să trăim cu conştiinţa artificială.
Arătând că despre naţional-socialism/nazism s-a scris enorm, Sorin Tudor Maxim a evidenţiat faptul că, totuşi, nu şi despre fundamentele sale etice până la cartea lui Antoniu Alexandrt Flandorfer, „carte de filosofie, şi nu de istorie”, şi aceasta într-un fel aşteptată, necesară, deoarece niciun curent de gândire nu a fost lipsit de un suport etic.
Cititori de literatură SF, iubitori ai lui Asimov şi Lem, ne recunoaştem interesul pentru primul din aceste titluri, deşi realităţile negre ale prezentului ne îndreaptă deopotrivă atenţia şi asupra celui de-al doilea. De aceea, nimic mai firesc decât să le avem pe amândouă pe masa noastră de lectură. Nu rezistăm însă ispitei unui final anecdotic acestor rânduri: la foarte recenta emisiune „Dincolo de viitor” (TVR1), comentând victoria răsunătoare a programului Alpha Go asupra campionului mondial la jocul de Go şi pledând pentru urmărirea competiţiei artificialului cu umanul, reporterul a încheiat invitaţia la acest demers cu un străvechi „Doamne Ajută!”
Comentarii