„Convorbiri sub scara cu îngeri“

La Editura Timpul, Iaşi, a apărut în anul 2010 cartea „Convorbiri sub scara cu îngeri”, autori Dimitrie Vatamaniuc şi Constantin Hrehor, carte pe care o răsfoim din nou acum, la o nouă aniversare a acad. Dimitrie Vatamaniuc.

Acad. Eugen Simion semnează „Cuvânt înainte”, în care ne spune că autorii realizează în cele 407 pagini „o carte remarcabilă de confesiuni”. Cartea are o structură unitară şi cursivă în evoluţia prezentării confesiunilor. Firesc, aceste confesiuni încep cu prezentarea satului Suceviţa. La solicitarea scriitorului Constantin Hrehor, acad. Dimitrie Vatamaniuc se referă la „evocarea pământului de-acasă”. Cu aceasta începe prezentarea satului Suceviţa, menţionat prima dată într-un document al lui Ilie Voievod, din 22 mai 1443. Vorbind despre această frumoasă localitate, acad. Dimitrie Vatamaniuc a subliniat că Suceviţa „a dobândit personalitate în istorie prin ctitoria movileştilor, care avea să devină cunoscută şi în afara Ţării”. Sunt evocate personalităţile din familia movileştilor, apoi Ghedeon Constantinovici-Grecul, Iraclie Porumbescu, Nicodim Iţcuş, haiducul Gavril Vatamaniuc, Modest Sireteanu ş.a.

În paginile cărţii apar prezentări, evocări şi amintiri privind viaţa şi activitatea acad. Dimitrie Vatamaniuc, toate integrate vremurilor şi realităţilor localităţii bucovinene: Suceviţa – comuna natală; copilăria cu bunica Melania şi bunica Elisabeta; Nicodim şi Arcadie – personaje ciudate; şcoala şi universitatea; vremurile de război; profesor de liceu; întâlnirea şi doctoratul cu George Călinescu; studiile şi publicaţiile despre Mihai Eminescu; Curriculum vitae – Dimitrie Vatamaniuc şi Constantin Hrehor.

În primele pagini găsim interesante date despre Gheorghe Movilă, venit la Suceviţa de la Probota, despre vechea aşezare monahală de pe muntele Furcoi şi legenda femeii care a transportat cu carul cu boi piatra pentru înălţarea mănăstirii, istoria mănăstirii Suceviţa şi conducerea ei, terminând cu aşezarea ei în prestigioasa listă UNESCO.

Subcapitolul intitulat „Un examen de admitere şi ce va urma după el” cuprinde informaţii despre Cernăuţi.

Aici este evocată şi Şcoala Normală de Învăţători din Cernăuţi, de asemenea profesorul şi directorul ei, Dimitrie Isopescu, fondatorul revistei Perdagogische Blatter, autor de manuale de citire, intelectual implicat în administraţia austriacă locală în folosul românilor.

Din amintirile acad. Dimitrie Vatamaniuc am avut bucuria de a afla multe informaţii despre personalităţi bucovinene, între care Laurenţiu Tomoiagă – profesor şi director şcolar, Traian Ştefureac, N.C. Enescu, Ipolit Tarnavschi, Teodor Balan, George Tofan ş.a. Fiind într-un stadiu avansat cu elaborarea studiului monografic privindu-l pe biologul botanist Traian Ştefureac, din amintirile domnului academician am aflat aprecierile domniei sale asupra unor lecţii de ştiinţe naturale.

Interesante sunt evenimentele legate de revolta studenţilor clujeni la care a participat şi studentul D. Vatamaniuc, dar şi întâlnirea cu Lucreţiu Pătrăşcanu, prilej cu care acesta a făcut mărturisirea devenită celebră: „Înainte de a fi comunist eu sunt român!”.

Un capitol, poate cel mai important, se numeşte „Clipa astrală: întâlnirea cu George Călinescu”. Aici sunt redate momentele înscrierii lui Dimitrie Vatamaniuc la doctorat la profesorul George Călinescu, cu tema „Ioan Popovici-Bănăţeanul şi lumea meseriaşilor”. La întâlnirea candidatului cu George Călinescu, s-au individualizat mai multe momente între care şi cel în care Dimitrie Vatamaniuc a fost admis, în 1952, pe unul din cele două locuri pe ţară la doctorat pentru istoria literară de la Institutul de Istorie şi Folclor al Academiei Române. Sunt redate modalităţile în care George Călinescu îndruma studiul celor doi doctoranzi şi activitatea cercetătorilor, într-o atmosferă plină de rigoare, şi la Institut, şi la bibliotecă sau arhive. După şase luni de la imprevizibila sancţionare, Dimitrie Vatamaniuc a fost chemat de profesorul George Călinescu, iertat şi împreună au stabilit teza de doctorat, într-o relaţie surprinzător de prietenească şi deosebit de amicală.

O carte încărcată de informaţii, cu maximă densitate pe fiecare pagină, acoperind o perioadă de peste 80 de ani privind viaţa culturală şi, în parte, social-economică din România şi în primul rând din Bucovina istorică.

Acest studiu monografic este de o însemnătate deosebită, de referinţă, aş spune, pentru cultura din Bucovina, prin mulţimea şi valoarea datelor, faptelor şi evenimentelor la care a participat ca elev, student, profesor, cercetător şi academician şi pe care domnul profesor universitar dr. Dimitrie Vatamaniuc le relatează riguros, elevat şi cu o fluenţă de admirat.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: