Rădăuţi – o localitate românească, situată în partea de sud a Bucovinei istorice, o adevărată gură de rai şi, datorită ctitoriilor voievodale şi boiereşti din Evul Mediu, socotită de marele istoric român Nicolae Iorga „un adevărat muzeu în aer liber”.
Prima atestare documentară apare în 16 noiembrie 1393, în timpul domniei lui Roman I (1391-1394). Dar localitatea este mult mai veche ca aşezare omenească, deoarece s-au descoperit aici vestigii vechi de peste 5000 de ani, care fac parte din Cultura Cucuteni.
Pe aceste meleaguri s-a dezvoltat meşteşugul olăritului, dovadă vie a creativităţii şi priceperii civilizaţiei care a evoluat în aceste locuri mirifice. Şi, vorbind despre dovezi materiale, amintim de splendidele vase de ceramică din epocile anterioare, mergând până în cea neolitică. Iar din perioadele apropiate menţionez familiile vestiţilor olari din Marginea (Magopăţ – ceramică neagră; Pascaniuc – ceramică roşie) şi Rădăuţi (Colibaba).
Şi cum oalele şi alte multe obiecte nu se puteau păstra decât în vitrinele unui muzeu, un grup de intelectuali din Rădăuţi a militat, începând din anul 1920, pentru înfiinţarea unui muzeu în localitatea lor.
În anul 1926 au sosit în Rădăuţi soţii Samuil şi Eugenia Ioneţ, posesorii unei bogate colecţii. Ei au donat colecţia oraşului, colecţia devenind astfel nucleul viitorului muzeu etnografic şi al tehnicilor populare, care a fost inaugurat în anul 1934. Noi şi noi obiecte valoroase s-au adăugat acestei donaţii, iar acum Muzeul „Samuil şi Eugenia Ioneţ” este cunoscut pe tot mapamondul. Păstrând tradiţia, muzeul, sub conducerea Primăriei din Rădăuţi, a inaugurat în anul 1982 un târg al olarilor cu un nume sugestiv „Ochiul de păun”. Prin încăpăţânarea organizatorilor, târgul s-a organizat an de an şi iată că-n 2016 s-a ajuns la ediţia a XXXIV-a, desfăşurat fiind pe durata a trei zile.
În prima zi a ediţiei din acest an s-a făcut deschiderea oficială a târgului, în prezenţa autorităţilor locale, s-au jurizat obiectele prezentate, s-a deschis o expoziţie de vânzare de antichităţi, o expoziţie intitulată „Ceramica de Rădăuţi – tradiţie şi creaţie” la muzeu, una de pictură, „Dialog cromatic” a maeştrilor Radu Bercea şi Ioan Bodnar la galeria de artă, s-a desfăşurat un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Florile Bucovinei”, ziua încheindu-se la sinagogă cu SommerFest Rădăuţi.
Concursul creatorilor de ceramică a fost organizat pe două secţiuni: tradiţie şi creaţie. La prima secţiune au fost premiaţi şapte meşteşugari: Florin Colibaba (Rădăuţi), Dolina Bledea (Baia Mare), Veronica şi Ladislau Vitas (Miercurea Ciuc), Cornel Sitar (Baia Mare), Laszlo Zsolt (Cârţa), Sandor Balasz (Corund) şi Ferenc Hegheduş (Corund).
La secţiunea de creaţie au fost premiaţi trei meşteşugari: Cristina Cocârdan (Sântana-Mureş), Gheorghe Marinescu (Marginea) şi Doru Popescu (Arad). La ambele secţiuni concurenţii au primit, pe lângă diplome, câte un premiu de 200 de lei. Juriul a hotărât ca Marele Premiu „Constantin Colibaba” să fie atribuit lui Dumitru Pascaniuc din Marginea, specializat în ceramică roşie.
De la dna Aurica Postolache, muzeograf, am primit şi alte informaţii: scopul acestui târg este de a păstra şi transmite generaţiilor următoare valorile tradiţionale româneşti; au fost invitaţi peste 100 de meşteşugari, inclusiv din Basarabia şi de la Cernăuţi; organizatorii au asigurat concurenţilor masa, cazarea şi decontarea cheltuielilor de transport. Dar mulţi au renunţat la cazare, dormind în corturile unde aveau obiectele. Dna Postolache s-a arătat mulţumită că vremea a fost bună, publicul numeros, inclusiv cumpărători.
Dna Postolache a menţionat că Premiul „Constantin Colibaba” se acordă unui participant o singură dată în viaţă. De la constituirea lui, acesta a fost acordat lui: Cornel Sitar – Baia Mare (2013); Constantin Mischiu – Horezu (2014) şi lui Adrian Blediu – Baia Mare (2015).
De organizarea acestui târg al olarilor au profitat şi meşteşugari de alte specialităţi, organizând la rându-le standuri în faţa cărora rămâneai uimit. Vizitatorii au mai putut admira costume populare complete, cămăşi, ii de borangic, ouă închistrite, vase din sticlă, diferite produse din lemn, jucării, aplice din ipsos, podoabe femeieşti, broboade. Găseai în târg tot ce-ţi dorea inima. Iar meşteşugarii mi-au confirmat că sunt foarte mulţumiţi de vânzări. Printre cumpărători s-au numărat şi greci, italieni, francezi, englezi.
Fără să ştie că vor lua premiul pentru tradiţie, soţii Vitos din Miercurea Ciuc mi-au declarat în prima zi: „Participăm la acest târg de la prima ediţie. Aici am găsit o ospitalitate deosebită, oameni prietenoşi, deschişi şi comunicativi, foarte primitori. Aici avem şi-o biserică catolică, la care vom merge duminică la slujbă. Ne simţim grozav în Bucovina! În România mergem la multe târguri, că nu putem merge la toate. Am mai fost în Franţa, Germania şi în SUA. Vom reveni cu plăcere în Bucovina dacă vom fi invitaţi” mi-au declarat la unison cei doi soţi.
„Am ani destui, că mă tem să vă spun câţi sunt (80!). În familia noastră au făcut ceramică roşie, cât şi neagră, bunicul, tata, eu, fiul meu, soţia, şi-acum sperăm să-nveţe şi un nepot. Târgurile sunt frumoase şi foarte bune pentru noi, că mai vindem ceva, nu muncim degeaba” mi-a spus mândru Dumitru Pascaniuc din Marginea.
Şi cum atunci când se plimbă mult prin târg omului i se face foame, organizatorii (cinste lor!) au adus chioşcuri în care trudeau vestiţi bucătari din mai multe zone, care pregăteau bucate rafinate şi diverse, pentru toate gusturile. Iar cum în aer pluteau sute de arome, oamenii n-au rezistat şi-au mâncat din toate bucatele.
De admirat am admirat, de cumpărat, am cumpărat, de mâncat şi de băut, aşijderea, aşa că vizitatorilor nu le-a mai rămas decât să se destindă. Au avut de unde alege, pentru că spectacolele au fost în zile şi la ore diferite. Pe lângă cele menţionate la început, în cele trei zile ale târgului, spectatorii au fost încântaţi de artiştii locali Patricia Buliga şi Giemsi, de-un spectacol de muzică populară, protagonist fiind solistul Alexandru Brădăţan, şi de un concert de muzică uşoară.
Am avut marea bucurie să mă reîntâlnesc cu meşteşugari bucovineni ale căror produse le-am admirat şi la târgurile din Cişmigiu, de la Suceava sau Ciocăneşti: Maria Galan, Doina şi Gheorghe Olinici, Nicoleta Cazac, Virginia Şoldănescu. Cu care m-am întreţinut prieteneşte şi care mi-au mai împărtăşit din tainele meşteşugului lor. La fel şi cu Dumitru Pascaniuc şi fiul său, cu care realizasem cu ceva timp în urmă un documentar pentru TV „Cromtel” Rădăuţi, despre ceramica roşie de Marginea.
Din cele discutate şi cu dl Ilie Olărean, cu foarte mulţi meşteşugari şi cu spectatori, am tras concluzia că ediţia aceasta a fost foarte bună, frumoasă, iar toată lumea a fost mulţumită.
Text şi foto: prof. GH. DOLINSKI
Comentarii