> Credincioşii sunt invitaţi ca, la 6 august, de „Schimbarea la Faţă” (Probaje), să participe la hramul bisericii de la Mănăstioara
„În anul 2017 se împlinesc 500 de ani de la înscăunarea marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt ca domnitor al Moldovei” (anul 1457).
Noi, locuitori ai comunei Udeşti, împreună cu locuitori ai comunei Bosanci, urmaşi ai răzeşilor lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, apreciem în mod deosebit iniţiativa Consiliului Judeţean Suceava, a preşedintelui Gheorghe Flutur, de a declara, pe teritoriul judeţului, anul 2017 drept Anul Marelui Voievod. Susţinem în totalitate această iniţiativă” este scris în deschiderea unui „apel cetăţenesc”, cu titlul „Salvaţi trecutul istoric”, deja adresat Consiliului Judeţean Suceava, în atenţia preşedintelui CJ Gheorghe Flutur. Apelul este deja semnat de câteva zeci de cetă-ţeni din comuna Udeşti şi din comuna Bosanci.
În document se arată că se cunoaşte că tatăl lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bogdan al II-lea, a fost invitat, la Reuseni, la o nuntă boierească, la care a participat alături de fiul său. Iar în timpul petrecerii, în zorii zilei de 14 octombrie 1451, Petru Aron, frate vitreg al lui Bogdan al II-lea, „însoţit de o poteră formată din leşi”, l-a omorât pe acesta. Se mai reaminteşte în acest apel că Ştefan, pentru a nu fi şi el decapitat de Petru Aron, „fuge în grabă şi se ascunde într-o scorbură a unui stejar stufos din pădurea Mănăstioara ce (în zilele noastre – n.n.) aparţine atât locuitorilor din Udeşti, cât şi celor din Bosanci. „Legenda spune că din acel stejar, ce i-a fost pavăză, Ştefan cel Mare şi Sfânt, drept mulţumire lui Dumnezeu că i-a fost salvată viaţa, a cerut să fie construită o biserică”. Se precizează că spre susţinerea acestor fapte stă azi mărturie scheletul bisericii, realizat din acel stejar, consolidat cu cuie de lemn. „Despărţirea dintre pronaos şi naos este destul de vizibilă, consolidarea fiind efectuată cu stâlpi de stejar crestaţi, iar biserica este împrejmuită de un brâu din acelaşi lemn de stejar. Pentru a nu se degrada scheletul bisericii, aceasta este placată cu scânduri vopsite”.
Ni se relatează că la această biserică se adună, în zile de sărbătoare, de trei ori pe an (în sâmbăta a IV-a din Postul Mare, de Sânziene şi de Schimbarea la Faţă a Domnului, 6 august – hramul bisericii), credincioşi din comunele Udeşti, Bosanci, Liteni, Vultureşti ş.a. „Biserica este unicat, este atestată ca monument istoric, dar se află într-o stare avansată de degradare, fiind chiar în pericol de prăbuşire.” Pe de altă parte, se precizează, „biserica din Reuseni, ultima ctitorie a marelui voievod, construită chiar pe locul unde a fost omorât Bogdan al II-lea, este în renovare, dar lucrările trenează de ani buni, din lipsă de fonduri”.
În document se arată că, „pentru a cinsti cum se cuvine memoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”, locuitorii din comunele învecinate, Udeşti şi Bosanci, roagă „organele judeţene, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional, Consiliul Judeţean Suceava, preşedintele Gheorghe Flutur” să ofere „ajutor de urgenţă cu fonduri băneşti de la buget” şi sprijin spre accesarea de fonduri europene pentru repararea bisericilor din Mănăstioara şi Reuseni. Totodată, apelul este adresat tuturor instituţiile ce au competenţe şi oamenilor de bună-credinţă.
Udeştenii şi bosâncenii semnatari ai documentului şi-ar dori ca „Anul 2017 – Anul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt” să pornească „din aceste locuri pline de istorie, începând cu biserica de la Reuseni şi biserica de la Mănăstioara, cu precizarea că reparaţiile ce le sunt necesare „nu suferă amânare”.
În apel se arată şi „toată consideraţia” pentru primăriile Udeşti şi Bosanci, deoarece „au reuşit să se asocieze pentru construierea a două trasee de drum modernizat, cu fonduri europene”, ce duc la biserica de la Mănăstioara.
În acest context, semnatarii documentului adresează credincioşilor o invitaţie la marea sărbătoare de la 6 august, „Schimbarea la Faţă” (Probajele), hramul prăznuit în curtea bisericii de la Mănăstioara.
Comentarii