Motto: „Sunt cestiuni arzătoare!”
(I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută)
O urmare directă a Brexitului este că i-a pus pe gânduri pe politicieni, pe cei din organe şi pe toţi cei care sug cât pot şi cum pot din osânza UE. Să văd ce-o să faceţi când vor ieşi ţări ca Olanda, Austria. Nici Spania, nici Italia nu zburdă de fericire în organismul suprastatal UE. Pe cine şi pe ce mai daţi vina? Până acum i-aţi învinovăţit pe cei care, englezi fiind, au votat secesiunea, că sunt xenofobi, naţionalişti tradiţionalişti, sunt împotriva imigranţilor şi, în final, va fi vai de capul Marii Britanii. Apoi leul se va duce huciului pomană, românii din Regatul Unit vor fi alungaţi (ce ne facem noi care n-am creat niciun loc de muncă?) şi, în loc de lapte şi miere, vor curge pe jos lacrimile celor care au tot aşteptat pomeni. Ca să se spună că-i ia valul pe nepregătite şi că au permanent grija majoră a ţării (ştiţi, interesul acela naţional!), pe 4 iulie a.c. s-a lansat ideea scumpă „patriotului naţionale” cu Proiectul de ţară. Vezi, în toate domeniile aveam proiecte, ne lipsea unul mare, cuprinzător, în care să se regăsească toţi, partidele şi oamenii, guvernul, parlamentul şi preşedinţia. Problema este: cine face proiectul? Îl face preşedintele, cu consilierii săi, ceilalţi ascultă şi dau din cap afirmativ. Sau, aşa cum spunea Dragnea, cei chemaţi la Cotroceni trebuie să vină cu propunerile lor, să le susţină şi să le impună, dacă este cazul. Poate că n-ar fi rău să fie chemaţi pentru treaba asta, care interesează ţara cel puţin 20 de ani de acum înainte, academicieni, oameni de ştiinţă, jurişti, economişti, ingineri, finanţişti, oameni de partid, şefi de instituţii, care să alcătuiască un text sau să li se propună un text ca bază de discuţii, să se gândească şi să hotărască. Tare mă tem că fiind preocupaţi pentru ce-o să se întâmple după alegerile parlamentare, ideea cu planul de ţară este un praf în ochi, o abatere a atenţiei de la jocurile de culise care învârt pe toate feţele „guvernul meu”.
Aşa a apărut ideea trăsnită de a face un guvern PNL – PSD, cu Cioloş premier, idee petardă, pentru că nu convine nici lui Dragnea, nici tandemului Gorghiu – Blaga. Dar această petardă nu vine din senin, pe un teren gol. Este datorată erodării accentuate a PNL, incapacităţii sale de a câştiga alegerile. Intenţia lor de a se alia cu fostul partid al lui Oprea, UNPR, n-a dat rezultatele scontate, mulţi din partid au trecut la PSD, au devenit independenţi, dar nu au rupt uşa PNL-ului. Se pare că până în acest moment alianţa PSD – ALDE – Dragnea – Tăriceanu se îndreaptă spre alegeri cu încredere şi speranţă. Şi în cazul în care Tăriceanu, târât pe la DNA, este judecat, condamnat (lumea va spune că a fost nedreptăţit), alianţa va rezista. Să admitem, potrivit scenariului, că PSD – ALDE câştigă majoritatea în parlament, Senat şi Camera Deputaţilor; dar pot fi siguri că Iohannis va desemna un premier din alianţă? Eu cred că va pune beţe-n roate, nu-l va desemna pe Dragnea, va căuta orice chichiţă şi portiţă ca să-şi atingă scopul propus de la venirea la preşedinţie. Cum să desemneze un premier condamnat (cu suspendare) sau pe altul care e hărţuit cu dosarele, şi nici Tăriceanu nu stă pe roze. Dar, până atunci, trebuie să avem în vedere că cei trei pot fi neutralizaţi prin diverse maşinaţiuni de partid şi juridice, pentru a li se da o bază legală. Pe de altă parte, gurile rele şi informate spun că, indiferent de rezultatul alegerilor, vom avea un guvern de uniune naţională cu Cioloş premier. Dacă această piatră scumpă se fierbe la Cotroceni şi are şi binecuvântarea ocultei interne şi externe, va trebui să suportăm o guvernare care nu convine PSD-ului şi, probabil, nici liberalilor. Să fie remanierea din 4 iulie a.c. o atenţionare că actualul premier poate fi şi mână forte şi, deci, îşi poate prelungi mandatul? Pe de altă parte, toţi, dar absolut toţi diriguitorii ţării, inclusiv cei mai mari şi mai mici, susţin peste tot, inclusiv la NATO, că România este coruptă până-n gât şi mai sus. Vă întreb: alte ţări nu sunt corupte? Sunt, dar nu fac din asta un titlu „de glorie”, tac şi înghit. Dacă tu spui mereu, peste tot, că eşti corupt, cum să nu-ţi spună şi alţii că România este o ţară coruptă, lipsită de o legislaţie adecvată, nesigură, securitatea este asigurată de alţii şi, vorba lui Şerbănescu, „îi put şi picioarele”, iar eu adaug că transpiră ca un negru din SUA. Ne place să ne victimizăm, „să dăm din casă”, să ne înjosim în faţa străinilor şi, ca urmare, partenerii noştri profită, ne demonizează şi ne stăpânesc ca pe o slugă proastă. Mai contează ce formă şi ce culoare are viitorul guvern, din moment ce se ştie că nu poate face nimic, continuă politici păguboase, spre totală prăbuşire?!
Comentarii