Numai 187 de înfrăţiri între localităţile din România şi Republica Moldova au fost perfectate până la începutul anului 2016, conform unui studiu. Pentru a înteţi ritmul şi efectul acestor relaţii, societatea civilă propune un plan coordonat autorităţilor locale şi centrale.
Pentru o eficienţă ridicată a colaborărilor localităţilor dintr-un judeţ care este deja înfrăţit cu un raion de peste Prut li se vor propune omologi din respectiva unitate teritorială. Până în acest moment, următoarele judeţe colaborează cu entităţi similare de peste Prut: Alba cu Cahul, Ialoveni; Arad cu Ungheni; Argeş cu Criuleni; Buzău cu Soroca; Caraş Severin cu Criuleni; Cluj cu Hînceşti; Constanţa cu Cimişlia şi Ialoveni; Dâmboviţa cu Ialoveni şi Ştefan-Vodă; Galaţi cu Cahul; Harghita cu Cantemir; Iaşi cu Ialoveni, Şoldăneşti, Străşeni, Ungheni şi Hînceşti; Prahova cu Călăraşi, Basarabeasca, Hînceşti, Cimişlia şi Leova; Suceava cu Rîşcani, Sîngerei şi Ştefan-Vodă; Timiş cu Nisporeni; Vaslui cu Cimişlia, Soroca, Ştefan-Vodă, Cahul şi Orhei.
Există judeţe care nu au, până acum, relaţii de colaborare cu raioane de peste Prut. În urma consultării unor analize şi studii efectuate de specialişti în domeniul dezvoltării comunitare, propunerile de înfrăţiri pe care experţii le înaintează ca fiind cele mai fezabile sunt următoarele: Bistriţa cu Căuşeni; Botoşani cu Briceni; Braşov cu Rezina; Brăila cu Drochia; Bacău cu Rezina; Bihor cu Soroca; Călăraşi cu Călăraşi; Covasna cu Ocniţa; Dolj cu Glodeni; Giurgiu cu Anenii Noi; Gorj cu Sîngerei; Hunedoara cu Orhei; Ilfov cu Străşeni; Ialomiţa cu Cantemir; Maramureş cu Ocniţa; Mureş cu Drochia; Mehedinţi cu Cahul; Neamţ cu Basarabeasca şi Cahul; Olt cu Făleşti; Sălaj cu Edineţ; Sibiu cu Teleneşti; Satu Mare cu Donduşeni; Tulcea cu Taraclia; Teleorman cu Edineţ; Vrancea cu Floreşti şi Ialoveni; Constanţa, Prahova şi Vâlcea cu UTA Găgăuzia.
„Ştim că fraţii în veci vor fi fraţi. Această relaţie nu trebuie să fie axată doar pe argumentul istoric, cultural, social, ci să conţină şi un liant profund instituţionalizat. Punem la dispoziţie judeţelor şi localităţilor din România propuneri de parteneri basarabeni şi îi vom pune în legătură”, a declarat George Simion, preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012.
În luna februarie, Dacian Cioloş a menţionat că doreşte, în afara relaţiilor la nivelul celor două guverne, să stimuleze cooperarea la nivel local între România şi Republica Moldova. „Vrem să privilegiem acele comune sau acele oraşe din R. Moldova care au înfrăţiri cu comune sau oraşe din România”, a spus primul-ministru. (Platforma Unionistă Acţiunea 2012)
Comentarii