Citesc prin ziare şi mă minunez. Cică în România s-ar dori adoptarea unei legi prin care programul de lucru să se reducă de la 8 la 6 ore. Că aşa ar fi făcut suedezii. Conform unui psihiatru care este şi preşedintele, atenţie, al Asociaţiei „Sănătatea Mintală pentru Calitatea Vieţii”, românii sunt superpregătiţi pentru o asemenea schimbare. Chiar mai pregătiţi decât scandinavii. Păi e şi normal. Ce, la nordici s-a inventat zicala aia cu „La plăcinte înainte/La război, înapoi”?! Plus că românul este obişnuit cu sărbătorile. Şi tot o zicală de-a noastră spune „Dă, Doamne, ca săptămâna de lucru să fie compusă dintr-o singură zi şi aia să cadă duminica”.
…Acum problema nu e câte ore de muncă să presteze omul pe zi, ci unde? Că la noi trebuie să se reprofileze toţi pe comerţ. Că în loc de fabrici ne-am umplut de supermarketuri şi în loc de ateliere, cu buticuri. Iar în cazul ăsta este şi normal să se reducă numărul de ore de stat la serviciu. Că puterea de cumpărare este din ce în ce mai scăzută. Ce se mai înghesuie lumea la oferte de tigăi şi alte nimicuri că în rest… Dar oare de ce nu se gândesc atotputernicii zilei să crească oferta de locuri de muncă bine plătite, aici, în ţară? Sau, mă rog, să crească numărul de parlamentari până la limita care să mulţumească pe tot românul. Că la fosta Casă a Poporului se câştigă indecent de bine, iar programul de lucru este de 3 zile pe săptămână, plus 4 luni de concediu.
COSMIN LEAHU
Comentarii