Fălticeni

Prima ediţie a Festivalului-concurs de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Sfântă-i brazda plugului”

Caiuti ZvoristeaTradiţiile sărbătorilor de iarnă sunt dragi fălticenenilor şi locuitorilor din comunele limitrofe. Aceştia au ieşit cu mic, cu mare în stradă duminică, 27 decembrie, pentru a urmări spectacolul oferit de zeci de trupe, ansambluri folclorice, grupuri de urători şi cunoscuţi solişti de muzică populară din judeţele Suceava, Bacău şi Neamţ, participanţi la prima ediţie a Festivalului-concurs de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Sfântă-i brazda plugului”. Festivalul a început cu primirea alaiului de urători, iar de la ora 16 până după ora 23 Piaţa „Nada Florilor” a fost luată cu asalt de mascaţi, urşi, capre, căiuţi şi multe alte personaje specifice tradiţiilor de iarnă din zona Moldovei.

„Mulţumim tuturor celor care astăzi au răspuns invitaţiei noastre de a fi prezenţi aici. Astăzi ne prezentăm în faţa fălticenenilor cu un spectacol complex, cu urături tradiţionale, urşi, căiuţi, mascaţi, solişti de muzică populară. Mă bucur că piaţa este plină, ceea ce înseamnă că poporul român are tradiţii frumoase, care trebuie promovate şi păstrate şi pe care încercăm din tot sufletul să le ducem mai departe. Doresc tuturor celor care sunt alături de noi să aibă parte numai de bine şi să ne vedem de acum înainte mulţi ani cu tradiţiile noastre frumoase. Vă doresc tuturor «La mulţi ani!»” a transmis primarul Cătălin Coman.

Festivalul a fost deschis de Ansamblul „Mioriţa” din comuna Piatra Şoimului, judeţul Neamţ, care, pe lângă pluguşorul tradiţional, a prezentat jocul urşilor şi al căpriţei. A urmat formaţia de căiuţi din Buda, comuna Zvoriştea, parte a ansamblului „Datina”, care s-a detaşat de alte formaţii care au avut în componenţă căiuţi prin dansul specific şi prin costumul naţional cu predominanţa albului combinat numai cu negru şi care se îmbină foarte frumos cu roşul ce acoperă corpul căluţului, aşa cum remarcat şi prezentatorul spectacolului, prof. Vasile Buduşanu. Din satul Leucuşeşti, comuna Preuteşti, au venit „la târg” câţiva ursuleţi şi un ursar, toţi elevi ai şcolii gimnaziale din localitate.

De la Dolhasca, capra a venit cu un întreg alai format din gospodarii satelor din componenţa micului orăşel de pe malul Siretului, babe, moşnegi, urşi, căiuţi, dar şi şase ofiţeri. Evoluţia scenică a ieşit în evidenţă nu numai prin jocul caprei, ci şi prin dansul căiuţilor de pe Valea Siretului, dansul babelor, dar mai ales prin hora ofiţerilor. Ansamblul „Flori de mălin” din Mălini, pregătit de prof. Maria Creţu şi referent cultural Neculai Ţigănescu, şi-a făcut simţită prezenţa prin ritmul sunetelor emise de dobele imense. Îmbrăcaţi în costume populare şi cu cojoace albe, mălinenii au venit cu ceata de colindători, urători şi mascaţi care şi-au întâmpinat publicul în sunetul trâmbiţelor, cu frumuseţea colindelor în care se distingea sunetul discret al naiului, cu frumuseţea pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, într-un ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.

Admirată şi aplaudată îndelung de fălticeneni a fost şi ceata de urători din Boroaia, care a prezentat jocuri cu flăcări, dansul irozilor, jocul caprei şi al moşnegilor, babelor şi a altor personaje din mitologia populară. Punctul de atracţie al grupului l-au reprezentat urşii, atât prin modul de costumare, cât şi prin repertoriul ursarilor. Jocul Ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măşti ale boroienilor. Jocul urşilor şi al mascaţilor din Boroaia, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Împreună cu ceata din Boroaia a urcat Călin Brăteanu pentru a-i ura după datina străbună pe fălticeneni şi pe primarul Cătălin Coman.

Jocul căiuţilor, al căror strămoş ne duce cu gândul departe, la căluşul oltenesc, se bucura cu ani în urmă pe valea Şomuzului de un interes deosebit. Singura formaţie care duce mai departe tradiţiile din Fălticeni sunt căiuţii din Şoldăneşti. Punctul de atracţie al grupului îl reprezintă costumele, unicat în Moldova, care sunt cusute manual, cu mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi, iar în picioare au opinci cu zurgălăi. De la an la an acest grup are din ce în ce mai puţini membri, tinerii din acest cartier al urbei de pe Şomuz fiind plecaţi în mare parte în străinătate, iar fetele, care se costumau în dame, au renunţat la acest obicei. În alaiul celor din Şoldăneşti a fost prinsă şi o mireasă care a ţinut pasul cu ceilalţi dansatori în hora căiuţilor comandată de un ofiţer şi jucată pe ritmurile muzicale ale fanfarei din oraşul Liteni.

Lada de zestre culturală şi tradiţională a comunei Stroieşti a fost adusă şi la Fălticeni printr-o trupă cu tradiţii deosebite, „Malanca de la Stroieşti”, o formă de teatru popular cu tentă satirică care a completat diversitatea obiceiurilor din zona Moldovei. Mulţi dintre cei care au asistat la spectacolul oferit de ţiganii din Forăşti şi-au folosit mijloacele de înregistrare pentru a imortaliza „oferta” făcută de bulibaşa Titi pentru cei care ne conduc, fie că e vorba de autorităţi locale, judeţene, guvernanţi, parlamentari sau preşedinte. Ţiganii din Forăşti nu au uitat să satirizeze nici problemele cu care se confruntă societatea românească, începând de la lipsa locurilor de muncă, arestarea politicienilor, plecarea tinerilor în străinătate, şpăgile, activitatea preoţilor şi terminând cu Moş Crăciun şi politica externă. În timpul urăturii au alungat spiritele rele prin zgomotele produse de tălăngi, iar la final au dansat la bustul gol „pentru a aduce frigul şi zăpada”.

„Florile Şomuzului” de la Vultureşti au venit pe scena de la Fălticeni cu colinda „Sculaţi voi, români plugari”, dar şi cu străvechiul obicei agrar al Pluguşorului.

Gospodarii din Preuteşti şi fanfara „Vuietul Şomuzului” au venit la târg cu o urătură pamflet prin care col. (r.) Dumitru Simion, şeful urătorilor şi al muzicienilor, a scos în evidenţă aspecte bune şi mai puţin bune ale vremurilor moderne pe care le trăim. Preuteştenii s-au distins şi printr-un joc al caprelor, ce a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează. Caprele au fost înconjurate de personaje reprezentând anul ce tocmai se încheie (moşneagul şi baba) şi anul cel ce va urma (mireasa şi mirele). Tinerii din Drăguşeni s-au organizat şi în acest an în „Banda lui Harap”, o piesă de teatru popular din care nu lipsesc personaje cum ar fi împăratul, ofiţerul, harapii, întregul spectacol desfăşurându-se în acordurile muzicii de fanfară.

Împletirea riturilor precreştine cu cele creştine a fost făcută şi de urătorii din Vadul Moldovei care au arătat diversitatea şi bogăţia de valori a poporului nostru moştenite de la înaintaşi. Ca de fiecare dată, locuitorii de pe malul stâng al Moldovei au prezentat un moment complex. Din formaţie au făcut parte personaje frumoase, hazlii sau personaje zdrenţăroase, groteşti, stranii, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală, personaje care interzic evadarea răului în lumea reală.

Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Bogdăneşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, cele prezentate de alaiul de datini şi obiceiuri „Bogdana”, conducător artistic Mihai Airinei, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin expresie, joc, text, cântec. Ceea ce s-a putut remarca la bogdăneşteni a fost buna conservare şi autenticitatea materialului folcloric prezentat.

„Festivalul şi-a propus să contribuie la păstrarea, promovarea şi valorificarea tradiţiilor populare din perioada Crăciunului şi Anului Nou şi a oferit fălticenenilor posibilitatea să cunoască obiceiurile din alte zone etnofolclorice, să valorifice şi să promoveze folclorul românesc autentic, valorile culturale reprezentative, să creeze un sistem relaţional prin invitarea în spectacol a unor formaţii reprezentative din zone folclorice cu care municipiul Fălticeni colaborează, să dezvolte parteneriate culturale în viitor. Dacă acest popor vrea să îşi mai revină, trebuie să înveţe să nu se mai urască pentru că ne urăsc destul străinii” a spus Călin Brăteanu, director al Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, din cadrul Centrului Cultural „Bucovina”.

Festivalul-concurs de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Sfântă-i brazda plugului” a fost realizat de Primăria şi Consiliul Local Fălticeni, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, Asociaţia Culturală „Vatra Satului” şi Centrul Cultural „Bucovina”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: