Mumă doar pentru unii

Prima zi a acestei săptămâni a venit cu o veste excelentă pentru personalul din educaţie, atât didactic, cât şi auxiliar, cea că, pe lângă alte creşteri acordate pe parcursul acestui an, de la 1 decembrie, în urma unei OUG ce ar urma să fie dată în această lună, vor căpăta o altă creştere salarială, de 15%. Potrivit precizărilor ministrului educaţiei, e vorba de aprox. 304.000 de beneficiari, suplimentarea lefurilor acestora însemnând un efort bugetar de 1,7 miliarde lei. Ministrul a spus, printre altele, că acesta este şi un răspuns la solicitările repetate ale sindicatelor, dar chiar şi fără această menţiune a sa se dovedeşte încă o dată că, chiar şi obţinute mai târziu, plusurile la lefuri vin mai cu seamă la angajaţii statului care au în spate (sau mai curând în faţă!) sindicate mari şi puternice, antrenate în a presa guvernele, iar, în acest context, chiar a susţine sau, după caz, şubrezi spre a demola guvernele. În atare situaţii, în ce-i priveşte pe lefegii statului, perdanţii nu pot fi decât cei mai puţin numeroşi. Spre un exemplu, asistenţii sociali (de asemenea inşi cu studii superioare, ulterior, adesea, completate şi răscompletate cu altele, până la finele „carierei”), încă au lefuri din zona minimului pe economie (de fapt, în branşă, cele mai mici din Europa!), cu firave şanse de a mai creşte ulterior. Astfel că nu-i de mirare percepţia lor că au venituri similare cu drepturile celor pe care îi au în grijă sau cu însoţitorii necalificaţi ai acestora. De unde concluzia că deşi toţi slujbaşii statului sunt utili societăţii prin ceea ce prestează, unii (precum cei din sănătate sau educaţie) sunt mai dragi guvernelor decât alţii. Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă.