Zilele trecute, mai-marii PSD au considerat că a venit timpul să organizeze şi ei un congres, că nu mai avuseseră aşa ceva din 2013, când fusese reconfirmată echipa actuală de conducere Ponta-preşedinte, Dragnea-preşedinte executiv, echipă aleasă la precedentul congres din 2010. Atunci în 2013 Ponta a fixat jaloanele activităţii viitoare de partid: „Ne odihnim, sărbătorim, pansăm orgoliile şi de luni suntem din nou la treabă, guvernăm România”. Fără să ne spună şi nouă, poporenilor, în ce constă „treaba” aceea.
Aşadar ultimul congres nu a stabilit cum va fi guvernată România, nu a adoptat vreun program fezabil de guvernare şi nu şi-a reînnoit nici măcar ideologia, de aceea Victor Ponta şi Guvernul PSD au făcut şi ei ce-au ştiut şi au putut: au luptat cu Traian Băsescu până la epuizarea mandatului acestuia şi apoi şi-au încins armele în campania electorală prezidenţială, încât n-a mai rămas şi timp pentru o guvernare de tehnocraţi, cum se lăuda recent.
Or atributul esenţial al unui partid de guvernământ ar fi fost să-şi fixeze nişte ţinte, jaloane, politice, economice, sociale, cultural-educaţionale şi internaţionale, în funcţie de care activitatea fostului şi viitorului organ de conducere să poată fi evaluată în baza unor repere sociologic măsurabile, iar foştii lideri să fie şi ei apreciaţi pentru realizările mandatului lor sau să fie criticaţi, eventual sancţionaţi, dacă au greşit. Căci activitatea unui partid serios nu se poate baza pe vorbe şi poveşti.
Fiindcă, până la urmă activitatea un partid este importantă numai în măsura în care răspunde unor comandamente naţionale şi sociale. În caz că bătălia internă de partid se dă preponderent pe funcţii şi interese de grup, respectiva formaţiune îşi pierde calitatea de partid, devenind o oaste mobilizată la ordin, precum „poporul PSD”, sau o mafie, o gaşcă, un clan al cuiva interesat să monopolizeze puterea politică în scopuri fără legătură cu buna guvernare.
A schimbat cu ceva percepţia publică anunţul că PSD va avea un nou congres pe 11 octombrie a.c.? Nici vorbă: până acum au apărut în spaţiul public doar următoarele puncte ale ordinii de zi: ce facem cu Ponta, programul de alianţe al partidului aflat la guvernare şi alcătuirea listei de candidaţi la viitoarele alegeri parlamentare şi locale din 2016. Nimic despre guvernare, nimic despre priorităţile guvernului, ale majorităţii de guvernământ, în afara menţinerii cu orice preţ la Palatul Victoria… În schimb, apar mesaje cu măreţele realizări ale prim-ministrului Victor Ponta, fostul lider al PSD: cică în 3 (trei) ani întrecem Cehia…
Să nu vă închipuiţi cumva că pe la alte partide congresele vor fi fiind seminarii de ideologie şi doctrină, dar măcar respectivele întruniri periodice îşi reactualizează statutul, îşi reafirmă apartenenţa la o ideologie, o motivează, completează, adaptează, votându-se chiar şi programe, proiecte politice şi abia ultimul punct îl constituie descărcarea de sarcini a foştilor lideri şi a fostelor birouri, comitete de conducere ca abia în încheiere să se aleagă noul leadership.
O altă situaţie, în opinia mea, de neînţeles, este prognozata atitudine de protejare a membrilor cu condamnări în prime instanţe, cu dosare penale sau de integritate şi incompatibilitate, situaţie întâlnită, mai rar, ce e drept, şi la alte partide. Ei, bine, solidarizarea cu respectivii penali sau compromişi, înscrierea lor pe listele de candidaţi demonstrează o politică proastă de personal, iar costurile electorale pot fi uriaşe.
Deoarece e greu de presupus că un partid cu o asemenea structură uriaşă teritorială, cu organizaţii atât de puternice nu dispune la ora actuală de membri valoroşi şi competenţi care să ia locul penalilor. Cramponarea de aceiaşi cai bălani face din PSD un partid nefrecventabil pe plan internaţional şi mai ales european, ceea ce-l va duce la izolare şi pe plan intern.
În concluzie, introducerea în statut şi respectarea cu stricteţe a criteriilor de competenţă şi integritate le-ar putea degreva listele electorale viitoare de lestul greu de aruncat altfel peste bord al celor ce trag partidul în jos. Nu ştiu dacă va fi sau nu va fi mult clamata curăţenie, dar scena politică are nevoie de echilibru între dreapta liberală şi stânga social-democrată.
Comentarii