Cea de-a X-a ediţie a Festivalului Fructelor de Pădure de la Coşna, s-a desfăşurat în perioada 5-6 septembrie. Festivalul a fost iniţiat în anul 2004, având scop promovarea produselor din fructe de pădure sub diverse forme, de la siropuri, gemuri, dulceţuri, ceaiuri de fructe de pădure, produse cosmetice naturale, până la băuturi alcoolice cum ar fi afinată, frăgată, murată.
Festivalul a ajuns la cea de-a X-a ediţie prin strădania localnicilor, pentru care prepararea fructelor de pădure este o îndeletnicire care le aduce şi venit, scopul manifestării fiind promovarea produselor realizate în gospodăriile din Coşna.
Expoziţie cu fructe de pădure proaspete şi conservate
Ploaia şi vântul puternic de sâmbătă după-amiază şi de duminică dimineaţă i-a determinat pe unii producători de produse tradiţionale din fructe de pădure să renunţe la a mai participa la această manifestare, dar nu i-a speriat pe cei care, an de an, vin din toată ţara la începutul lunii septembrie la Coşna pentru a se aproviziona cu dulceţuri şi siropuri. Administraţia locală din Coşna a promovat manifestarea şi în hotelurile şi punctele de informare turistică din Vatra Dornei, astfel încât cei veniţi la tratament în oraşul-staţiune să poată petrece şi în alt mod weekendul.
Au expus la standurile amenajate pe stadionul municipal gospodarii din Coşna şi din comunele învecinate, fructe de pădure în stare proaspătă, sub formă de dulceaţă, compot, sirop, băuturi, şerbet, prăjituri pe bază de fructe de pădure, alifii, ceaiuri şi, mai nou, oţet din fructe de pădure cu miere de albine.
Aşa cum am aflat chiar de la producătorii locali, oţetul cu miere de albine are proprietăţi nutritive şi medicamentoase datorită conţinutului înalt de vitamine, minerale şi fibre din fructe, care ajută tranzitul intestinal, având efecte antivirale, antioxidante, antiinflamatoare şi de reglare a tensiunii date de fructele de pădure. Alcoolul obţinut din fructe de pădure este transformat, în faza a doua a fermentării, în oţet prin fenomenul de oxidare fiind indicată să se facă o fermentare alcoolică odată cu pulpa, în scopul de a se obţine cât mai multe substanţe din fructe.
În prima zi, atletism şi campionat de fotbal
În prima zi a festivalului, au avut loc manifestări sportive care s-au bucurat, ca şi în anii trecuţi, de participarea elevilor de la şcolile din comună. La concursurile de alergare rezistenţă şi viteză, desfăşurate pe trei categorii de vârstă, atât la fete cât şi la băieţi, s-au evidenţiat Cristina Dorofteiesei, Ioana Todaşcă, Iulia Dorofteiesei, Ramona Todaşcă, Iulian Todaşcă, Constantin Georgescu, Andrei Spânu, Sergiu Nica, Amalia Mitrofan, Lavinia Todaşcă, Marius Todaşcă, Sebastian Dorofteiesei Cosmin Chiforescu, Andrei Georgescu, Andreea Todaşcă, Maria Chiperi, Maria Borgovan, Tincuţa Borgovan, Daniel Vasiluţ şi Ştefan Ţiganea. Câştigătorii concursului de tenis de masă au fost Alexandru Todaşcă – locul I; Andrei Rogojan – locul II şi Andrei Dârlă – locul III. Campionatul de fotbal a reunit cinci echipe din Bazinul Dornelor, victorioasă fiind FC Dabovas. Câştigătorii au fost recompensaţi cu diploma şi premii în bani, FC Dabovas primind şi o frumoasă cupă.
Respect şi recunoştinţă pentru cuplurile de aur
Duminică dimineaţă, turiştii şi localnicii au participat la slujbele religioase organizate în locaşurile de cult din comună, la finalul serviciilor religioase preoţii parohi invitând oamenii să participe la festival.
La ora 13, pe terenul de sport al comunei a început partea folclorică şi culinară a festivalului. După deschiderea manifestărilor, efectuată de primarul Gavril Pardău şi prefectul Constantin Harasim, a urmat o slujba de binecuvântare oficiată de un sobor de preoţi de la parohiile din Coşna.
„Realizarea acestui festival nu ar fi posibilă fără munca susţinută a unei întregi echipe. Trebuie să îi felicit pe cei care s-au implicat în organizare, sponsorilor şi felicit gospodinele care s-au întrecut în măiestrie cu preparatele din fructe de pădure şi modul cum au amenajat standurile.
Vom felicita şi în acest an cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie: Gheorghe şi Ana Irimescu, Toader şi Elena Pralea, Petru şi Elvira Pardău. Este o datorie de onoare, dar şi o bucurie să aniversăm, să felicităm şi să aducem mulţumiri tuturor cuplurilor care au împlinit această frumoasă vârstă. De la aceşti oameni am învăţat multe, iar acum le întoarcem respectul şi recunoştinţa noastră. Le doresc ani mulţi şi fericiţi, în pace, bucurie şi prosperitate” ne-a declarat Gavril Pardău, primarul comunei Coşna.
În cadrul festivităţii de premiere a „cuplurilor de aur”, administraţia locală a oferit fiecărui cuplu câte o diplomă de excelenţă, un buchet de flori şi un tort.
GAL „Bazinul Dornelor” promovează produsele tradiţionale
Festivalul a inclus duminică şi o întâlnire a Asociaţiei „Grupul de Acţiune Locală – Bazinul Dornelor”. GAL „Bazinul Dornelor” promovează dezvoltarea durabilă a teritoriului Bazinului Dornelor şi a localităţilor limitrofe, cu implicarea factorilor interesaţi privaţi şi publici, prin acţiuni care să permită valorificarea capacităţilor şi resurselor umane, naturale şi culturale locale. GAL „Bazinul Dornelor” a accesat un proiect prin care sunt promovate produsele tradiţionale din această zonă, iar în cadrul întâlnirilor de la Iaşi, din comunele din zonă şi duminică, la Coşna producătorii au învăţat cum să-şi promoveze produsele, să le eticheteze, astfel încât munca gospodinelor să capete plus-valoare.
„Suntem cinci parteneri în proiect, două GAL-uri din judeţul Suceava, GAL «Bazinul Dornelor» şi GAL «Confluenţe Nordice» din Gura Humorului, două GAL-uri din judeţul Iaşi şi un GAL din judeţul Tulcea. Fiecare GAL are produsul lui, noi suntem cu fructele de pădure, cei din Gura Humorului sunt cu brânzeturi, Iaşul are legume şi miere de albine, iar Tulcea vine cu scrumbia de Dunăre. Producătorii au învăţat până în prezent brandingul şi etichetarea produselor. La început lipsea modul de atragere a unui produs, lipsea acea fundiţă sau şnuruleţ sau acea pânză amplasată pe un borcan sau o sticlă care să-i dea plusvaloare şi să atragă ochiul. După ce guşti, produsul atrage şi sufletul omului şi, implicit, sunt promovate de la om la om” ne-a declarat Vasile Cozan, primarul comunei Panaci, preşedintele GAL „Bazinul Dornelor”.
Ajutor pentru micii producători din zona montană
De la Dorina Paicu, reprezentanta comunei Poiana Stampei în GAL „Bazinul Dornelor”, am aflat că proiectul este o inovaţie pentru Bazinul Dornelor pentru că, „în premieră cineva a întins o mână de ajutor micilor producători din zona montană”.
Pentru prima oară s-au organizat măsuri concrete de ajutor a micilor producători. Au avut loc cursuri de formare pentru brand şi etichetare, după care participanţii la cursuri şi-au expus produsele la festivaluri. Produsele au fost mult mai bine valorificate, vânzarea a fost mai bună, succesul a fost garantat şi micii producători au fost mulţumiţi. O altă activitate a vizat promovarea produselor prin intermediul operatorilor din turism. Cu siguranţă, pensiunile care se respectă îşi doresc produse de calitate, autentice, care vin direct de la producător şi sunt realizate din materie primă de calitate. În altă activitate am aflat cum asocierea duce la rezultate mai bune” a precizat prof. Dorina Paicu, preşedinta Asociaţiei „Vechea Bucovină”, partener GAL.
„Gospodinele din Coşna se prezintă la toate manifestările din bazinul Dornelor cu produsele din fructe de pădure, motiv pentru care o parte din aceste produse vrem să le omologăm ca produse tradiţionale. Cu spijinul GAL «Bazinul Dornelor», vrem să facem o mică făbricuţă de prelucrare a fructelor de pădure, o dorinţă mai veche a noastră” a spus primarul Gavril Pardău.
Dulceţurile şi siropurile sunt la mare căutare
Turiştii aflaţi sâmbătă şi duminică la Coşna au fost invitaţi să deguste din preparatele expuse, mulţi dintre ei cumpărând dulceţuri şi siropuri. Au fost expuse şi ciuperci, dar şi salate şi zacuscă având ca ingredient principal ciupercile. Cei interesaţi au putut afla de la gospodine reţete pentru prepararea de prăjituri şi torturi având la bază fructele de pădure, dar şi reţete de preparare a ciupercilor.
„Am venit împreună cu mama mea, Cristina Mustea, cu prăjituri, siropuri, dulceţuri, afinată, zmeurată şi multe altele. Ca element de noutate pentru ediţia din acest an este dulceaţa de trandafir şi trandafirata dar şi merişorata, o băutură făcută din merişoare. Ploaia ne-a creat emoţii, am crezut că nu vom vinde nimic, nu va veni nimeni, dar până acum sunt mulţumită, am vândut siropuri, dulceţuri” ne-a spus Diana Mustea.
Standul la care am găsit-o pe Raluca Ioana Zancu se distingea de restul prin modul de expunere. „Am expus în borcănele de diferite capacităţi, de la cele de 100 de grame până la 1 kg de dulceaţă. Noi am făcut nişte cursuri să expunem şi să ambalăm în mod atractiv produsele şi am pus în aplicare ceea ce am învăţat pentru a pune în valoare ceea ce producem pentru a atrage cumpărătorii. Panglica cu tricolor am pus-o pentru că sunt produse tradiţionale” a precizat Ralunca Zancu.
Ofelia Arvinte a venit la festival alături de siropuri şi dulceţuri şi cu preparate medicinale. Plantele le culege împreună cu familia; fiica, Alina Maria Arvinte se ocupă de prezentare, iar mama de preparare. Ofelia Arvinte susţine că în afară de faptul că sunt delicioase, fructele de pădure reprezintă o adevărată sursa de sănătate. Ele au un conţinut mare de vitamine, minerale şi fibre, care au efecte antivirale, antioxidante, antiinflamatoare, de reglare a tensiunii, ajută tranzitul intestinal etc.
De la Dorina Iuga, viceprimarul comunei Coşna, am aflat că prin GAL „Bazinul Dornelor” se va realiza un brand al comunei cu ajutorul căruia vor fi promovate mai bine produsele obţinute din fructe de pădure în gospodăriile ţărăneşti şi în atelierul de prelucrare care urmează a fi înfiinţat.
Spectacol folcloric
Atmosfera a fost întreţinută de cunoscuţi solişti şi ansambluri folclorice din judeţele Suceava şi Bistriţa-Năsăud, printre care s-au numărat Grupul de copii „Speranţa” din Coşna, Ansamblul „Coşnencuţa”, Ioan Seleşi, Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Ansamblul „Poieniţa” din Poiana Stampei, Ansamblul Folcloric „Plaiurile Dornelor”, Vatra Dornei, Margareta Clipa, Grupul vocal „Flori de pe Dorna” din Poiana Stampei, Alexandru Brădăţan, Ansamblul Folcloric din comuna Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud, Mina Buga etc.
Comentarii