Într-o nouă manifestare cu titlul „Sărbătorile memoriei”, coordonată de scriitorul Ion Drăguşanul, ieri, chiar în ziua în care a împlinit 60 de ani, poetul şi publicistul Roman Istrati şi-a lansat volumul „d’istrati: jupânii“ (Ed. Muşatinii, 2015), cuprinzând peste 70 de portrete, volum care, în opinia editorului, Ion Drăguşanul, este „o pledoarie pentru cultură şi învăţământ”, la care se adaugă, fireşte, „valoarea memorialistică”. Iar autorul, „cel mai mare risipitor de sine – poet şi filosof” pe care l-a cunoscut. În acest context am aflat (sau ni s-a reamintit) că, în urmă cu deja zeci de ani, fiind profesor de filosofie şi suflet pentru numeroase întâmplări culturale la Colegiul Tehnologic „Petru Muşat”, Roman Istrati considerase cuvenit/propusese ca instituţia de învăţământ să aibă un bust al domnitorului de numele căruia se leagă, printre altele, prima atestare documentară a Cetăţii de Scaun a Sucevei. Dorinţa i s-a îndeplinit ieri, când municipalitatea suceveană i-a dăruit un bust al domnitorului (autor, Narcis Tabarcea), dezvelit în faţa întregii asistenţe, pe care urmează ca, la rându-i, să-l dăruiască instituţiei de învăţământ în cadrul căreia a fost dascăl. În partea a doua a manifestării (la care n-am participat), consilierul local Cornel Grosar urma să dezvăluie din tainele realizării acestui bust. Până atunci însă, Roman Istrati a recitat, cu emoţie, versuri din urmă cu 37 de ani, iar numeroşi musafiri la manifestare se înscriseseră să-i facă lui portretul (aniversar); şirul a început cu pr. Ioan-Viorel Vîrlan, Tiberiu Cosovan, Angela Zarojanu, Dumitru Brădăţan…
În cadrul aceleiaşi sărbători a memoriei, Adrian Moruzi şi-a lansat cartea de versuri „Căutarea de sine” (de asemenea editată de Centrul Cultural „Bucovina”). Despre versurile celui născut în Burdujenii Sucevei – şi devenit, în 1990, iniţiatorul şi preşedintele Asociaţiei civice „Pro Democraţia”, iar în 1992 primar al Braşovului (ales din partea Convenţiei Democrate) – a vorbit Mihai Pânzaru-PIM („o poezie filosofică, având valenţe universale”), apoi autorul venind cu precizări („o poezie ce explorează dincolo de cuvânt”, prin „cuvinte nelumeşti”) şi recitând câteva texte.
De-a lungul manifestării, cantautoarea de muzică folk Mihaela Popescu şi-a făcut auzite, aşa cum îi sunt ştiute de suceveni, vocea şi chitara. La rândul său, cu acest prilej, a primit o diplomă din partea Centrului Cultural „Bucovina”. (L.D.C.)
Comentarii