Un veac şi jumătate prin Ocolul Silvic Frasin (II)

După război, până prin 1955, SOVROM-lemnul a devorat pădurile zonei nemilos în contul datoriilor de război. Preţul era ridicol de mic: 4,5 lei m3 pentru lemnul de construcţie.

Obeliscul din 1910

Obeliscul din 1910

Şi cum omul sfinţeşte locul, la ocolul din Frasin au lucrat cu multă râvnă, pricepere şi pasiune numeroşi ingineri, tehnicieni, brigadieri şi pădurari. Dacă între 1783 şi 1918 specialiştii ocoalelor erau formaţi la Viena, primul care face tranziţia studiind şi la Viena şi la Bucureşti a fost prof. ing. Nicolae Paşcovici (n. 1895, Mănăstirea Humorului, m. 1993, Rădăuţi). După stagiatura efectuată la minister este numit şef al ocolului silvic din Frasin (1926-1928). În aceeaşi perioadă se căsătoreşte la Frasin cu fiica primarului liberal de atunci, dar locul său preferat de odihnă şi creaţie ştiinţifică rămâne locuinţa sa cu arhitectura asemănătoare unei case silvice aşezată pe o muchie de terasă din apropierea ruinelor bisericii vechi a satului Mănăstirea Humorului. A scris despre vânătoare, împăiat, băuturi din fructele pădurii, despre integrarea termenilor româneşti în domeniul silvic. Ca profesor şi director al şcolii de brigadieri silvici din Rădăuţi, după ce a plecat de la Frasin, a ajutat numeroşi tineri din zonă să se formeze ca silvicultori. A fost un longeviv atât în ştiinţă cât şi în viaţă.

După N. Paşcovici un alt valoros inginer şef, Ilie Dan, ajunge la Frasin venit de la Ostra şi este repede promovat apoi ca inspector silvic. Era un obişnuit colaborator la Revista Pădurilor de sub îndrumarea aceluiaşi Paşcovici. La Cernăuţi înfiinţează şi conduce publicaţia Bucovina Forestieră (1943).

În 1936, după terminarea studiilor, la Frasin ajunge tânărul inginer Mihai Prodan (n. 1912, Cernăuţi, m. 2002, Freiburg). Din anul următor se fixează ca şef de ocol. Aplecat spre cercetare, elaborează de tânăr mai multe studii cu implicare practică. În anul 1941 părăseşte ocolul pentru specializare în Germania (se pare că, totuşi, a plecat forţat, din cauza situaţiei tulburi a ţării după ianuarie 1941). La Freiburg îmbrăţişează cariera didactică. Revine în memoria silvicultorilor români după ce în perioada comunistă fusese „uitat”. În 1994, prof. dr. ing. Mihai Prodan este ales membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din România.

Ocolul Silvic Frasin astăzi

Ocolul Silvic Frasin astăzi

Spre finalul deceniului patru al secolului trecut se remarcă la ocolul silvic Frasin inginerul şi inspectorul silvic Dimitrie Dan. Un om bine văzut în bazinul Suha, exigent şi un profesionist integru. În 1938 are o contribuţie hotărâtoare la organizarea gimnaziului industrial de la Bucşoaia atât ca profesor, cât şi ca director. La înfiinţarea acestuia, un aport esenţial l-a avut Teofil Sidorovici. După desfiinţarea acestei şcoli pleacă la Piatra Neamţ.

Imediat după al Doilea Război Mondial îşi face apariţia la Frasin tânărul stagiar ing. Radu Ichim (n. 1921, Horodnic de Sus – m. 1997, Câmpulung Moldovenesc), care în perioada 1946-1947 reface amenajamentele de la ocoalele silvice Frasin, Mănăstirea Humorului, Gura Humorului, Solca, Pojorâta şi Iacobeni, cum singur mărturiseşte într-o lucrare interesantă nu numai pentru specialişti ci şi pentru publicul larg: Istoria pădurilor şi silviculturii din Bucovina (p. 190). După un intermezzo universitar la Câmpulung şi Braşov îşi va dedica întreaga viaţă de cercetător la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului, din 1966, al cărei organizator şi director a fost. Dr. ing. R. Ichim este autorul a peste 150 de lucrări ştiinţifice.

Se poate spune fără a greşi prea mult că Ocolul Silvic Frasin a fost o rampă de lansare pentru tineri cercetători într-un domeniu atât de important cum a fost, este şi va rămâne silvicultura.

În fine, nu pot fi uitaţi ing. Dan Mircea Gingolia (n. 1951 Frasin), inginer la Stulpicani şi şef de ocol la Frasin, pe care comunitatea locală l-a ales în fruntea ei, primul primar al nou înfiinţatului oraş Frasin (2004-2008). De asemenea ing. Gelu Puiu, de doar 35 de ani (n. 1979, Moldoviţa), care a fost nominalizat şi apoi a preluat funcţia de secretar de stat în Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii după ce a mai lucrat şi în cadrul Direcţiei Silvice Suceava (M. L. – Gelu Puiu, un silvicultor pregătit pentru a gestiona politica pădurii, în Crai nou din 18 ianuarie 2013, p. 4).

Încheiem pleiada şefilor de ocol de la Frasin cu ing. Sorin Arcadie Popescu (n. 1971, Gemenea) format la deja prestigioasa Alma Mater Sucevensis. S-a bucurat de respectatul titlu de reprezentant al Guvernului pentru judeţul Suceava, prefect, între anii 2009-2012. După încheierea mandatului, revine la conducerea ocolului Frasin. Un timp a fost preocupat de destinele silviculturii bucovinene de pe poziţia de organ de conducere în Direcţia Silvică (2005-2007) şi la ITRSV .

Astăzi, sub bagheta sa, îşi desfăşoară munca prodigioasă un număr de 27 pădurari, tehnicieni şi ingineri. Inginerii sunt: drd. Slevoacă Grigore Gabriela, Piticar Petre, Babici Bogdan, Bucatariu Eduard, Burlă Cătălin, Gemănar Vasile, Coştiug Dănuţ şi Pădurariu Florin. Şi unii dintre pădurari şi-au desăvârşit studiile silvice.

Prof. ION NETEA

 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: