„Bună ziua, dragi fraţi !”, un salut din Centrul Cultural Român de la Cernăuţi

Parada Cernauti 2…Adresat românilor de pretutindeni de „o mână de oameni, reprezentanţi ai societăţii civile, ai iniţiativei private”

 Pe strada Olga Kobyleanska din Cernăuţi a fost inaugurat duminică, 10 mai, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”. Încă de la primele ore, numeroşi români au ajuns la Centrul Cultural cu donaţii de carte, cu flori roşii, galbene şi albastre grupate în buchete şi coşuri de flori, sau pentru a ajuta pentru ultimele pregătiri. Lor li s-au adăugat reprezentantul preşedintelui României, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr, consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, Mihai Găiniceru, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamemtale şi ai comunităţii româneşti din Cernăuţi, reprezentanţi ai autorităţilor de stat şi locale din regiunea Cernăuţi, ai unor autorităţi locale româneşti, reprezentanţi ai Parlamentului României, ai unor asociaţii culturale din România.

Manifestările organizate cu ocazia inaugurării noului aşezământ de cultură şi spiritualitate românească au fost o continuare a celor începute pe 9 mai, când a fost sărbătorită Ziua Europei şi a fost inaugurat Centrul de Studii Româneşti, rezultat al colaborării dintre Facultatea de Istorie, Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale – Catedra de Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii cernăuţene şi Institutul pentru Democraţie şi Dezvoltare, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi şi al Consiliului Regional Cernăuţi.

 Prin eforturi imense, s-a umplut un gol din sufletul românilor din zona Cernăuţi

 Preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, poetul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, a precizat că dorinţa românilor din nordul Bucovinei este înfiinţarea unui centru cultural la fel cum sunt şi cele care funcţionează în mai multe capitale din lume.

„Fără îndoială că noi, românii din regiunea Cernăuţi, ne-am fi dorit ca să avem în fosta capitală de taină a Europei un adevărat institut cultural român, aşa cum sunt cele pe care patria noastră istorică, România, le-a deschis la Viena, Paris, Budapesta, Londra, Madrid, New York, Praga, Tel Aviv, Varşovia, Berlin, Chişinău, Istambul. Dar cum noi nu suntem şi nu putem fi consideraţi definitiv ca fiind străinătate, nici diverşii reprezentanţi ai regimurilor politice din România şi Ucraina nu prea s-au grăbit să dea curs doleanţelor comunităţii româneşti din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa, exprimate prin diverse demersuri forurilor conducătoare, nu au putut găsi limba comună între ele în această privinţă şi să deschidă la Cernăuţi măcar un centru cultural român cum este Centrul Cultural Ucrainean deschis la Bucureşti în perioada lui Victor Iuşcenko, la care au participat conducătorii de atunci ai ambelor ţări dornice de a păşi pe calea şi pe drumul civilizaţiei şi al democraţiei europene. Văzând că lucrurile stau pe loc zeci de ani, iată că noi, o mână de oameni, reprezentanţi ai societăţii civile, ai iniţiativei private, din dorinţa de a umple acest gol, prin eforturi imense, nu numai financiare ci şi de suflet, de speranţe, după ce am fost nevoiţi să trecem prin multe greutăţi şi obstacole, deziluzii şi dezamăgiri şi chiar atacuri, am ajuns în ziua sfântă de astăzi să putem spune tuturor reprezentanţilor naţiunilor conlocuitoare care trăiesc în acest spirit uman, al înaltei şi renumitei toleranţe bucovinene din toate timpurile: Bună ziua, dragi fraţi” a spus poetul Vasile Tărâţeanu.

 O clădire care aduce parfumul vremurilor din perioada interbelică

 Clădirea impresionează prin rafinament şi bun gust, prin imaginile din capitala României, Bucureşti, prin numeroasele cărţi în limba română din librărie şi prin lucrarea „Mihai Viteazul” din cafeneaua „Bucureşti”, semnată de artistul plastic cernăuţean Ştefan Purici.

„Am venit la un eveniment de răscruce în cultura Bucovinei. Este o sală maiestuoasă, minunată în centrul oraşului, care aduce ceva din grandoarea, din frumuseţea de altădată a Cernăuţiului. Ne bucurăm să fim alături de fraţii noştri şi să realizăm această unire paşnică a românilor prin cultură şi istorie, să marcăm această clipă de demnitate a românilor din Cernăuţi, care nu şi-au renegat naţionalitatea, trecutul şi istoria. Am conceput un paşaport românesc în care rubricile pe care le menţionează documentul respectiv sunt înlocuite cu elemente simbolice” ne-a spus prof. Carmen Andronachi, preşedinta Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina (SCLRB).

 Un sediu aşteptat din 1944

 În cadrul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” vor funcţiona librăria „Mihai Eminescu”, cafeneaua „Bucureşti”, departamentele „Învăţământ şi şcoli”, „Cultură şi literatură”.

Aşa cum am aflat de la iniţiatorul şi proprietarul spaţiului în care va funcţiona Centrul, avocatul dr. Eugen Patraş, originar din regiunea Cernăuţi, comuna Bahrineşti, şi de 22 de ani avocat în Baroul Bucureşti, acest sediu este aşteptat din 1944 nu doar de domnia sa, ci de toată comunitatea românească din Ucraina.

„Deşi fizic sunt în Bucureşti, am rămas cu sufletul la Cernăuţi. Am încercat şi sper că am reuşit să pun temelia unei organizaţii nonguvernamentale foarte importantă, Centrul Cultural Român «Eudoxiu Hurmuzachi». Din păcate, până acum nu am avut un sediu al nostru. A fost un sediu în piaţa centrală, un sediu care a aparţinut în perioada interbelică Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina, dar din păcate în 1992 am fost daţi afară în plină iarnă. Atunci am tras concluzia că trebuie să avem un sediu al nostru, privat. Probleme sunt foarte multe, dar sperăm ca ziua de astăzi, cu soare, cu foarte multă lume, să fie un bun început pentru un bun demers pe care trebuie să-l facem cu toţii împreună, cu unitate, cu consecvenţă, şi fac o trimitere la preşedintele nostru, Klaus Iohannis, «Pas cu pas»” ne-a spus av. Eugen Patraş.

 Librărie românească la Cernăuţi

 Eugen Patraş a precizat că Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” este un întreg, iar librăria „Mihai Eminescu” este dorită, aşteptată de mult timp, pentru că pe strada Olga Kobyleanska există o librărie, „Luceafărul”, dar în care nu se găsesc cărţi româneşti.

„Paradoxal este faptul că în perioada regimului totalitar exista o librărie, «Drujba» («Prietenia», în traducere), de unde puteai procura carte românească foarte ieftină şi foarte bună. Din păcate, după 1991 lucrul acesta a devenit imposibil şi atunci a trebuit o iniţiativă privată. Soarta a făcut ca eu să am această iniţiativă şi să ne organizăm. Fondul de carte provine în mare majoritate din România şi Republica Moldova, dar vom desfăşura activitate editorială şi noi. Suntem pe calea cea bună în a înregistra Editura «Alexandru cel Bun», sâmbătă am obţinut certificatul de înregistrare a ziarului nostru «Neamul românesc», primul număr urmând să apară în scurt timp, şi vom edita şi cărţi. Cu ocazia deschiderii Centrului am editat şi primele două cărţi, semnate de Dumitru Covalciuc şi Ilie Luceac, dedicate românului şi omului politic Eudoxiu Hurmuzachi, pe care le-am scos vineri de la tipografie.

Cafeneaua Bucureşti are rolul să amintească oricărui vizitator de patria noastră istorică, de capitala noastră. Nu era firesc ca în acest oraş multicultural să existe cafenea şi restaurant chinezesc, corean, japonez, indian etc., dar să nu existe o cafenea şi un restaurant cu bucătărie românească, un local cu substanţă românească, pentru cei 500.000 de români din Ucraina.

Vreau să cred că este o bucurie pentru toată lumea care este cu gânduri bune, pentru că este un proiect mult aşteptat. Este o caracteristică naţională de a vărsa multe lacrimi şi de a face mai puţin. Eu încerc să merg pe drumul faptelor concrete, pentru că numai aşa putem salva situaţia. Situaţia este de aşa natură că, dacă nu vom lua măsuri urgente, s-ar putea să rămânem în istorie doar cu numele. Fondurile pentru această investiţie sunt ale familiei mele. Nu cred că este important la cât se ridică investiţia, important este că s-a realizat acest proiect, într-un local foarte bun, pe fosta Calea Domnească a oraşului Cernăuţi, fosta stradă Iancu Flondor.

În planul dezvoltării educaţiei în limba maternă, în una din încăperi va funcţiona Departamentul Şcolar, şcoala şi învăţământul în limba maternă constituind un element principal în activitatea noastră” ne-a declarat av. Eugen Patraş.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: