9 Mai, Ziua Independenţei de Stat a României

In memoriam Generalul Ioan Culcer (1853 – 1923)

ioan-culcerDevenind ofiţer de geniu, a fost repartizat la una dintre noile formaţiuni specializate, care şi-a făcut apariţia în Armata Română „Lucrători drum de fier” (prin Înalt Decret Domnesc nr. 1303/14.07.1873); era vorba, de fapt, despre primele subunităţi de căi ferate şi transporturi.

În perioada organizării şi desfăşurării Războiului de Independenţă a României (1877-1878), acestor formaţiuni specializate de „lucrători drum de fier” li s-au stabilit ca misiuni: întreţinerea tuturor liniilor de cale ferată şi de rocadă din zona convergentă a fluviului Dunărea; constituirea unor rampe necesare şi sporirii numărului de linii şi triaje; inclusiv în staţiile de cale ferată de frontieră; însoţirea eşaloanelor de transport a materialelor şi trupelor ruseşti pe itinerariile stabilite prin Convenţia internaţională; construirea unor linii de cale ferată de campanie, în raport de manevra trupelor operative române şi ruse; primirea primului tren de intervenţie pentru interesele militare şi a societăţii civile.

Pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă şi a îndeplinirii misiunilor de specialitate pentru nevoile frontului, prinţul Carol şi ducele Nicolae au remarcat activitatea formaţiunilor române specializate, comandate de tânărul ofiţer Ioan Culcer, acesta fiind decorat şi avansat la excepţional.

După terminarea Războiului de Independenţă, Ioan Culcer a urmat la Paris cursurile Şcolii Politehnice de Drumuri, Poduri şi Căi Ferate, precum şi Şcoala de Aplicaţie de Artilerie şi Geniu de la Fontaine-bleu. Întors în ţară, cpt. Ioan Culcer a devenit profesor la Şcoala Superioară de Război (astăzi, Universitatea Naţio-nală de Apărare „Carol”) şi la Politehnica Bucureşti, actuala Facultate de Drumuri şi Poduri, astfel elaborând importante cursuri, manuale şi instrucţiuni de specialitate.

În anii 1887-1888 a fost primul comandant al Batalionului de căi ferate – considerat primul cavaler al roţii înaripate. Pentru activitatea sa exemplară a fost avansat în grad şi în funcţie (şef al Direcţiei Geniu din Ministerul de război).

Avansat la gradul de general, i s-au încredinţat funcţii importante în Armata Română. În războiul româno-bulgar din 1913 a fost numit comandantul Corpului de Operaţii din Dobrogea, ale cărui acţiuni au fost foarte apreciate de conducerea armatei şi de guvernanţii din perioada respectivă. Pentru merite deosebite, a fost avansat la gradul de general de divizie.

Generalul Ioan Culcer a participat la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de luptă în Războiul pentru întregirea neamului românesc 1916-1919. În anul 1916, în calitate de comandant al Armatei I, organizează apărarea Olteniei, trupele de sub comanda sa îndeplinind numeroase acţiuni civile. În anul 1918, este numit ministru al lucrărilor publice, în guvernul generalului Averescu, contribuind decisiv la repararea căilor ferate distruse de război; la construcţia şi la reunificarea administrativă a ţării; precum şi sprijinirea ing. Anghel Saligny la construirea podurilor peste Dunăre, de importanţă strategico-militară şi economică a României.

În amintirea acestui eminent general, personalitate de stat şi desăvârşit profesor universitar, autorităţile timpului, în semn de omagiu şi preţuire, au denumit strada pe care a locuit în municipiul Bucureşti str. General Ioan Culcer.

Gl. Bg. (r.) COJOCARU ZAHARIE, preşedintele Filialei Suceava „Petru I Muşat” al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: