„Câmpulungul în zorile Unirii”

scan-carte-filipciuc0001Cercetătorul Ion Filipciuc ne propune spre lectură volumul „Câmpulungul în zorile Unirii” (Biblioteca „Mioriţa”, Câmpulung Bucovina, 2014), purtând semnăturile lui Ioan Bileţchi-Albescu şi lui Traian Roşu, punând astfel în circuit scrieri de epocă edificatoare în contextul în care atunci „când vorbim despre Unirea Bucovinei cu Regatul România trebuie făcute oarecari distincţii în modul general de cum s-a petrecut evenimentul”. Ilustrat cu imagini din acea perioadă şi însoţit de o riguroasă bibliografie, volumul conţine textele intitulate „Câmpulungul în zorile Unirii” (Ioan Bileţchi-Albescu), „Manifestul către locuitorii oraşului Câmpulung” (locot. N. Gologan), „Cel dintâiu îndemn spre unire” (Ion Dragoslav), „Amintiri în legătură cu Unirea Bucovinei şi intrarea armatei române” (Traian Roşu), „Cel dintâiu îndemn de unire” (Traian Roşu) şi o „Addenda” (Ioan Bileţchi-Albescu). La rândul său, autorul culegerii de texte, dr. Ion Filipciuc, semnează un „Cuvânt îndărăptnic”, „Glasul câmpulungenilor întru Marea Unire din 1918” şi „Reporterul Ioan Bileţchi-Albescu”.

„Adică să aruncăm o privire în urmă şi să desluşim cum s-a desfăşurat Unirea Bucovinei cu Patria, ba chiar să reaşezăm întâmplările din acea vreme în făgaşul în care le-au îndrituit nişte oameni uitaţi de către înverşunaţii noştri istorici” (îşi) propune istoricul literar Ion Filipciuc, opinia sa fiind că, „după aproape un veac, nimeni nu cunoaşte cum au procedat ţinutaşii din vechiul ocol al Câmpulungului, în care erau cuprinse 15 sate de la Vama la Vatra Dornei”, el anunţând din start că, potrivit scrierilor lui Ioan Bileţchi-Albescu, de la patru ani după evenimente, „adunarea intelectualilor şi gospodarilor fruntaşi din Câmpulungul Moldovenesc a întocmit o moţiune în ziua de duminică, 21 octombrie/3 noiembrie 1918, şi a doua zi a plecat într-o delegaţie la Regimentul 16 Infanterie Fălticeni pentru a cere Unirea cu România şi intrarea armatei române în această parte a Bucovinei. Ceea ce s-a şi întâmplat cu fast şi emoţie, cântece patriotice şi lacrimi pe obrazul poporenilor, la Gura Humorului, miercuri, 6 noiembrie, iar la Câmpulung şi Vatra Dornei, joi, 7 noiembrie 1918”. Pentru a sublinia imediat că aceste evenimente se petreceau, „aşadar, cu patru zile înainte de intrarea generalului Iacob Zadik, cu trupele Diviziei a 8-a, în Cernăuţi, capitala Bucovinei”!

De altfel, Ion Filipciuc lucrează în perspectiva unui demers mai amplu, mai cuprinzător şi mai concludent, căutând, citind şi recitind documente, inclusiv cu ajutorul altor specialişti, având intenţia unei culegeri în care să-i pomenească „pe cei mici” care „au pus umărul şi sufletul la măreţia istoriei ţării”. Autorul mărturiseşte că a pregătit pentru tipar o culegere intitulată „Temeiul Unirii Bucovinei cu Regatul România”, dar considerând deocamdată insuficientă documentarea, a socotit mai potrivit să alcătuiască mai întâi cinci „broşuri” („aşezate sub numele protagoniştilor”): „Intrarea trupelor române în Bucovina” (Mr. Anton Ionescu); „Câmpulungul în zorile Unirii” (Ioan Bileţchi-Albescu şi Traian Roşu); „Întâiul tricolor pe turla primăriei din Cernăuţi” (Ilie Lazăr); „Generalul Iacob Zadik în Bucovina” şi „Letopiseţul primului război mondial în Bucovina”. Astfel încât specialiştii şi cititorii să aibă prilejul „unor observaţii şi completări, iar în preajma împlinirii veacului de la Unirea Bucovinei cu patria-mamă să avem în mâini o carte de căpătâi şi pe înţelesul celor mulţi”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: