La Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, în cadrul Facultăţii de Inginerie Alimentară, a avut loc la data de 5 martie a.c. Conferinţa studenţească „Multiculturalism în Bucovina. Etno-alimente”, ediţie dedicată comunităţii ucrainene (anul trecut a fost ediţie poloneză), la care a fost invitată pentru parteneriat UUR – Filiala Suceava. De ce? Ca să destăinuie din tradiţia etnicilor ucraineni unele secrete din gastronomia ucraineană atât de apreciată de-a lungul istoriei pe mapamond, aşa cum aveau să demonstreze studenţii angajaţi în proiect împreună cu etnicii ucraineni – gospodine, cadre didactice şi elevi. Căci fiecare etnie şi fiecare popor au câte o tradiţie culturală specifică ce merită cunoscută, întrucât multiculturalitatea este un semn al cunoaşterii aproapelui şi-un câştig al propriei împliniri culturale.
Facultatea de Inginerie Alimentară se bucură deja de o tradiţie binecunoscută, cu profil înfiinţat în 1977 la Colegiul Universităţii Tehnice sucevene. Construcţia nouă din 2002 este o bijuterie arhitectonică, care în interior are o curte cu nişte scări în spirală, transparente, ce urcă perpendicular de la etaj la etaj. Această facultate modernă, cu zece programe de studii şi specializări dintre cele mai provocatoare, recunoscute pe plan internaţional, oferă mari posibilităţi de devenire profesională, după cum mărturisesc foşti studenţi, azi specialişti de marcă în Occident. În prezidiu au luat loc decanul Facultăţii de Inginerie Alimentară, dna prof. dr. Sonia Gutt, dl ing. Petraşuc Boreslav, preşedintele U.U.R. – Filiala Suceava, Torac Elena, autoarea expoziţiei de ouă încondeiate deschisă cu acest prilej, studenta Habur Maria de la secţia ucraineană, Kolesnic Veronica şi Petruneac Loredana, de la Facultatea de Inginerie Alimentară.
În cuvântul de deschidere, dna prof. dr. Sonia Gutt a prezentat pe scurt istoricul şi realizările facultăţii, a vorbit despre studenţii facultăţii (care, spre deosebire de ai altor profiluri, sunt aşteptaţi de piaţa muncii), despre proiectele desfăşurate de studenţi. Astfel am aflat despre succesul studentei Valentina-Elena Mancaş, care a cucerit premiul II la secţiunea Engineering Scientiarum cu un studiu privind „valorificarea superioară a uleiului de copite”, despre participarea la a 63-a ediţie a Salonului internaţional de invenţii Innova – Eureka de la Bruxelles (2014) şi despre obţinerea medaliei de aur de către un grup de cercetători ai facultăţii.
Conferinţa „Multiculturalism în Bucovina. Etno-alimente” vizează un fapt concret din viaţa contemporană a Bucovinei: convieţuirea paşnică dintre etniile conlocuitoare, frumoasa colaborare a acestora cu etnia majoritară română. Se ştie că Ucraina, un stat european mare, vecin cu România, angajat pe calea integrării în UE, alături de sora noastră Republica Moldova, merită cunoscută îndeaproape din toate punctele de vedere, ceea ce, parţial, au întreprins, deja, în acest proiect studenţii Facultăţii de Inginerie Alimentară împreună cu UUR – Filiala Suceava, prin preşedintele său Petraşuc Boreslav. Membrii filialei au manifestat multă deschidere, au ajutat la pregătirea conferinţei prin referate şi maiştri populari, confecţioneri de ii şi cămăşi populare brodate (Bodnărescu Viorica), artişti de ouă încondeiate (Torac Elena), maiştri care au pregătit bucate specifice din comoara gastronomiei ucrainene (Grigoraş Felicia, Grigoraş Livia a lui Floarea, Bileţchi Livia), ce au fost expuse, la încheierea conferinţei, pe holul principal. Dl ing. Petraşuc Boreslav a povestit tânărului auditoriu despre ucraineni, despre istoricul lor, aşezare şi convieţuire cu etnia majoritară română şi alte etnii conlocuitoare aici, în Bucovina, unde interesele lor se armonizează în jurul locaşurilor sfinte mănăstireşti, ca populaţie majoritar ortodoxă, dar şi, în rare cazuri, greco-catolică, apărută în Galiţia şi Bucovina istorică sub presiunea dominaţiei poloneze şi austro-maghiare. Dintre mari oameni de cultură, care au trăit o vreme aici, a amintit pe Olga Kobileanska, scriitor clasic ucrainean, născută la Gura Humorului, care a lăsat texte memorabile despre locurile unde a copilărit şi s-a plimbat în tinereţe (Suceava, Humor, Câmpulung şi Moldoviţa), ea fiind supranumită „Vulturiţa Carpaţilor” şi „Prinţesa”, după nuvela sa autobiografică cu acelaşi titlu, preluată de dramaturgul ucrainean Vasyli Dovhyi în drama sa, tradusă în limba română de autorul acestor rânduri şi pusă pe scenă de actorii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, piesă jucată cu succes la Botoşani, Suceava, Gura Humorului, Rădăuţi, Bucureşti şi Cernăuţi. Apoi au fost amintiţi scriitorii Mikola Ustianovici, preot-paroh la Biserica „Învierii Domnului” din Suceava, poetul, prozatorul şi dramaturgul Silvester Iaricevskyi, directorul bursei ucrainene şi primarul Siretului în timpul Primului Război Mondial – personalităţi sărbătorite la noi, astăzi, alături de marele geniu ucrainean Taras Şevcenko, al cărui bust se află în satul ucrainean Negostina. Din rândul scriitorilor ucraineni ai Bucovinei, ing. Petraşuc Boreslav a amintit pe Ştefan Tcaciuc, Corneliu Reguş, Iurii Lucan, Ilia Cojocar, Ivan Nepohoda, Vasyli Ţapoveţ, Ion Robciuc, Ivan Rebuşapcă Michailo Mihailiuc etc. „Mă bucur – a adăugat vorbitorul – că majoritatea elevilor ucraineni studiază limba ucraineană, participă cu succes la concursuri şi olimpiade şcolare, realizează programe cultural-artistice de calitate prin care se afirmă cultura propriei etnii. Elevii noştri au acces larg la Universitatea suceveană, unde comunitatea noastră dispune de peste 15 ani şi de o secţie ucraineană, care oferă specialişti-profesori atât de necesari în şcoli pentru studierea limbii materne de către copiii ucrainenilor”.
Apoi s-a dat cuvântul dlui prof. dr. Antofiyciuk Volodymir, de la Universitatea „Iurii Fedykovici” din Cernăuţi, profesor onorific al Universităţii sucevene şi profesor de literatură ucraineană al studenţilor ucraineni, care a mulţumit pentru invitaţie, apreciind că Universitatea „Ştefan cel Mare” şi-a câştigat un binemeritat prestigiu naţional şi internaţional, iar studenţii săi au pregătire profesională de nivel european. „Constat cu bucurie conlucrarea dintre studenţii ucraineni, români şi basarabeni la această conferinţă, pe care o găsesc deosebit de fertilă pe terenul bunei convieţuiri dintre Ucraina, România şi Republica Moldova, respectiv dintre etnia ucraineană din Bucovina şi celelalte etnii conlocuitoare. Iar dialogul pe tema multiculturalismului bucovinean, despre etno-alimente, în ediţia de faţă cu ucrainenii, incită tinerii studenţi la cunoaşterea aproapelui, la respect şi prietenie. Neîndoielnic vor avea de câştigat toţi studenţii facultăţii, cititorii revistelor de specialitate, în final, beneficiarii industriei alimentare. Îmi pare rău că trebuie să amintesc aici, între tineri, subiectul războiului nedrept din Ucraina pe care îl duce Rusia în politica ei de expansiune către Marea Neagră, obligând armata ucraineană să-şi apere nu numai teritoriile, dar şi porţile Europei Centrale, ameninţate fiind ţările vecine, însăşi UE, spre care tinde şi statul nostru angajat pe calea dezvoltării europene”.
Deschiderea conferinţei s-a încheiat prin cuvântul dnei Torac Elena, autoarea expoziţiei de ouă încondeiate de la Brodina. Ea a spus că arta încondeierii a învăţat-o de la bunica, ucraineancă nonagenară, ce n-a încetat meşteşugul străbun. Preferinţa ei rămâne simplitatea, cu motivele universale evidente, creştine, care astăzi sunt estompate prin complexitatea combinării lor, spre a-i frapa pe turişti. „E adevărat, arta ouălor încondeiate a evoluat enorm, ca orice domeniu, iar noi, maiştrii populari, suntem mesagerii ei. Eu, de pildă, acum voi pleca la Dresda să reprezint cu mândrie România” a încheiat dna Torac Elena.
Proiectul propriu-zis a fost deschis de studenta secţiei ucrainene Habur Maria, cu referatul „Multiculturalism în Bucovina. Cultura şi tradiţiile ucrainene”, prin care a demonstrat deschiderea bucovinenilor către alte culturi, prin exemple concrete ce nu dezmint că Bucovina este un ţinut istoric sfânt, primitor, cu adevărat european. Despre cântecul, dansul şi gastronomia ucraineană, autoarea a avut păreri laudative, fiindcă acestea se bucură de aprecieri pozitive în întreaga lume.
Ştafeta a fost preluată de grupul de studenţi ai Facultăţii de Inginerie Alimentară, care, rând pe rând, au prezentat specialităţile bucătăriei ucrainene: borşul roşu cu sfeclă (Mihu Adrian Nicola), găluşte (Leontica Larisa), blini/mlenţii (Huţan Larisa, Gheaţă Paraschiva), toci/ derune (Popa Andreea, Lazurcă Olga), răcituri/studeneţ (Petruneac Loredana, Kolesnyk Veronica), fiertură de prune afumate/ujvar (Puha Irina, Leşinski Ilaria), colţunaşi/perohy (Butnariu Elena-Petronela, Butnariu Antonia-Andreea), piroşte cu mere şi morcov (Ieremia Maria, Homorean Dumitriţa). Imaginile proiectate pe un ecran mare convingeau auditoriul că bucatele ucrainene au un istoric îndepărtat, circulă în mai toate continentele, sunt extrem de gustoase şi hrănitoare, tocmai bune pentru sănătatea omului.
Dna decan Sonia Gutt a mulţumit, la final, tuturor colaboratorilor ucraineni pentru parteneriat, dlui ing. Petraşuc Boreslav, pentru amabilitate, a mulţumit studenţilor pentru aportul deosebit la realizarea părţii ştiinţifi-copractice a conferinţei şi i-a invitat pe toţi să viziteze expoziţia gastronomică ucraineană şi pe cele de ouă încondeiate şi broderii. Într-adevăr, cu excepţia borşului roşu cu sfeclă, vizitatorii au găsit toate bucatele prezentate, care au fost nu numai admirate, dar şi gustate. Se căuta reţeta laptelui bătut de la Ciumârnan (huslinka), păstrat în cofă de brad, pentru a fi rece şi gustos, apoi au zăbovit din nou la expoziţiile de ouă pascale şi broderii.
Ultimul punct al programului, cel artistic, a cucerit studenţimea de pe platou şi de pe balcoane. Aplauzele pentru cântecele şi dansurile ucrainene oferite de grupul vocal „Vocile negostinene”, condus de prof. Cramar Nicolaie, grupul de interpreţi ai muzicii uşoare ucrainene de la Călineştii lui Eminescu, condus de prof. Mândrişteanu Loredana, ea însăşi protagonistă, şi dansurile populare ale ansamblului „Kozaciok”, cunoscut pe scenele europene datorită talentului elevilor şcolii de la Bălcăuţi (prof. instr. Şoiman Petru) au grăit de la sine.
Spre bucuria tuturor, finalul s-a soldat cu instantanee fotografice ale artiştilor şi studenţilor mulţumiţi pentru reuşita unui început promiţător. Căci vor urma alte întâlniri dintre studenţi şi elevii noştri dornici să ajungă pe urmele lor la Inginerie Alimentară.
Comentarii