Bucovina de altădată – chipuri şi locuri

Un album despre zăgazurile vremurilor

album-bucovina-1Din iniţiativa maicii stareţe Mihaela Cozmei de la Mănăstirea Suceviţa şi sub îngrijirea părintelui protosinghel Marcu Petcu a văzut lumina tiparului un valoros album de fotografii care se intitulează Bucovina de altădată: chipuri şi locuri, volum care apare cu binecuvântarea ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Albumul are o prefaţă scrisă de Ştefan Gorovei, cu un cuvânt înainte de ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi a apărut la Bucureşti, la Editura Bibliotecii Naţionale a României, în 2014. În Cuvântul înainte al acestui album, ÎPS Pimen sublinia că lucrarea aceasta este „un document istoric de o inestimabilă valoare documentară” care mărturiseşte „pe înţelesul tuturor credinţa, cultura, simţul pentru frumosul care desfată ochiul trupului şi zideşte sufletul prin splendoarea peisajului dăruit de Dumnezeu acestui colţ de ţară – Bucovina”.

Impresionantă a fost mobilizarea de forţe care a permis părintelui protosinghel Marcu Petcu să realizeze o frumoasă imagine a Bucovinei de altădată, colaboratorii de prestigiu pentru realizarea volumului sunt: Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Fototeca Ortodoxiei Româneşti, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Suceviţa, Arhivele Naţionale ale Românei – Direcţia Municipiului Bucureşti, Direcţia Judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale, Muzeul Naţional de Istorie a Românei, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional de Istorie a Bucovinei, Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Institutul „Bucovina” al Academiei Române şi Societatea pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina – Filiala Judeţeană Bacău. Prin semnătura de prestigiu a domnului prof. univ. dr. Ştefan Gorovei, în prefaţa intitulată sugestiv Necunoscută, pierdută, uitată: Bucovina, aflăm că despre acest ţinut s-a scris aşa de mult şi totuşi aşa de puţin. Bucovina a fost sau mai bine-zis este „partea cea mai nobilă a Moldovei” este „capul unui trup care a fost al Ţării Moldovei”, numele venindu-i de la pădurile de fagi care au existat pe întinsul acestei părţi de septentrion moldav, cunoscute sub numele de „bucovine” şi din nume comun, în urma răpirii acestei părţi a Moldovei, în anul 1775, a devenit nume propriu în timpul stăpânirii Habsburgilor. Aici s-au aflat capitalele începuturilor statalităţii moldave, precum cele de la Siret şi Suceava, necropola princiară de la Rădăuţi şi deosebit de frumoasele aşezăminte ecleziastice de la Putna, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore şi Voroneţ. Aşa cum subliniază dr. Ştefan Gorovei, în partea aceasta de Moldovă, încă din vremurile de slavă ale domnitorilor muşatini, alături de români s-a aflat „un amalgam” de etnii şi confesiuni precum: ruteni, poloni, sârbi, armeni, bulgari, tătari, saşi veniţi din Transilvania etc. Câtă vreme au stăpânit Habsburgii asupra acestei părţi de Moldovă, denumită de ei Bucovina, s-au produs importante schimbări etno-demografice şi culturale care s-au desfăşurat „în spiritul despotismului luminat”. Schimbările cele mai importante au dus la întărirea rolului statului, aplicarea riguroasă a legilor, dezvoltarea vieţii economice, reducerea privilegiilor şi participarea tuturor cetăţenilor la plata dărilor, promovarea după merite, capacităţi şi loialitate etc. Pe acest fundal s-a conturat o societate „cosmopolită” care s-a racordat prin elitele sale universului modern european prin capitala sa politică şi administrativă care a fost Cernăuţiul, oraş mândru de devenirea sa urbanistică şi culturală încât i s-a zis „mica Vienă”.

Substanţa lucrării este cuprinsă în capitolele Viaţa cotidiană, Obiceiuri şi tradiţii, Mănăstiri şi biserici şi Portrete. Din imaginile în alb şi negru ne întâmpină o Bucovină mitică, cu un peisaj natural şi chipuri desprinse parcă din legendă, din timpurile arhetipale de început, în care frumuseţea naturală şi modernitatea nu sunt opozabile. Fotografii lumii pe care o înfăţişează volumul Bucovina de altădată: chipuri şi locuri nu sunt unii oarecare, ci artişti în sensul propriu al cuvântului, despre care nu aflăm nicio informaţie din volum. Dar, după obiceiul vremii, mulţi dintre cei care au făcut aceste fotografii aveau atestare la Viena sau la Bucureşti, cu însemnele proprii atelierului fotografic pe fiecare fotografie. În volum se regăsesc chipuri frumoase de ţărani, rivalizând cu cele pictate de Lövendal, înfăţişaţi la muncile câmpului, la stână, la pădure, în casele lor frumos rânduite şi la târg. Din fotografiile volumului ne privesc orăşenii cu cele mai diferite preocupări: negustori, meseriaşi, intelectuali, funcţionari sau militari. Pe Bistriţa plecau la vale, către porturile dunărene, cantităţi imense de lemn tăiat din munţii Bucovinei. Privind fotografiile cu plutaşii pe Bistriţa, nu poţi să nu faci o crudă paralelă cu zilele noastre când codrii sacrificaţi ai Bucovinei nu mai sunt gospodăriţi cu gândul la viitor, ci doar la profit.

album-bucovina

În volumul alcătuit de părintele protosinghel Marcu Petcu întâlnim însemnele unei societăţi în armonie cu Dumnezeu şi cu natura. Semnele dezvoltării sunt morile de apă, podurile de peste Prut, Suceava sau râul Moldova, fabricile de lemn de la Falcău, Rădăuţi sau Vijniţa, uzinele electrice de la Rădăuţi şi Suceava, căile ferate în plină expansiune pe terasele principalelor râuri ale Bucovinei, gările frumos construite în perioada austriacă (ce frumoasă era gara Iţcani şi în ce stare de degradare se află azi!), mijloacele de transport – trenuri, locomotive sau automobile. O adevărată carte de istorie, volumul Bucovina de altădată… ne întâmpină cu imagini cu oameni care au trăit sau activat în societăţi culturale, asociaţii sportive sau de vânătoare, echipe de pompieri ca aceea din Cernăuţi, arcăşii sau asociaţii de turism, societăţi de citire etc. La marile evenimente culturale sau politice numărul participanţilor este impresionant: depunerea jurământului faţă de împăratul Franz Joseph, în 1898, vizita regelui Ferdinand şi a reginei Maria din 1920, cele ale regelui Carol al II-lea din anii 1936-1939, sfinţirea spitalului din Câmpulung, în 1908, la defilări sau parade militare, la spectacole de teatru, de operă sau operetă.

În volumul pe care îl prezentăm găsim imagini cu principalele momente ale vieţii, o adevărată axă a existenţei umane: copilăria, nunta şi moartea în lumea satului bucovinean. În paginile dedicate obiceiurilor şi tradiţiilor îi aflăm pe ţăranii bucovineni mergând spre hora satului (Holda, Fundu Moldovei, Pojorâta etc.), pe copiii vremurilor apuse mergând cu Steaua sau pe sătenii din Putna rugându-se, într-o procesiune din 1937, pentru ploaie.

Partea cea mai consistentă a albumului Bucovina de altădată este intitulată Biserici şi mănăstiri. În cromatica imaginilor de epocă găsim cele mai cunoscute biserici şi mănăstiri din Bucovina. Aceasta este ţară a liturghisirii din străvechimile creştinismului românesc, unde istoria se scrie din pisaniile ctitoriilor voievodale şi boiereşti, din letopiseţele şi cărţile de învăţătură apărute pe pământul Bucovinei. În paginile volumului aflăm Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Biserica Sf. Dumitru din Suceava, Biserica ctitorită de Vasile Lupu în Suceava, la 1643, Biserica Sf. Ilie, zidită de Ştefan cel Mare, Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Suceviţa în imagini de dinainte de Primul Război Mondial şi din perioada Interbelică, Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Umor, Mănăstirea Dragomirna, Biserica din Toporăuţi şi cea din Climăuţi, Palatul Mitropolitan din Cernăuţi, Catedrala Ortodoxă din Cernăuţi, Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Fântâna Albă etc.

Din paginile puse sub titlul Portrete ne privesc bogaţii şi săracii vremurilor de altădată, copiii, tinerii şi bătrânii acelor vremuri, români, ucraineni, huţuli, evrei, ţigani, unguri, lipoveni, şvabi şi polonezi, profesori, elevi, preoţi, ţărani şi intelectuali. Pe supracoperta şi coperta albumului Bucovina de altădată: chipuri şi locuri se află imaginea sugestivă a unui copil aflat lângă o cruce şi un postament format din două pietre (una plată fixată peste alta rotundă, întruchipând un altar sau, poate, o masă!). Copilul din imagine (la fel ca şi unii dintre cei înfăţişaţi în interiorul volumului) este cu picioarele goale. Imagine idilică? Simbol puternic al ingenuităţii bucovinenilor în faţa vremurilor sau un sens profund de înţelegere a istoriei? Desculţi peste zăgazurile timpurilor Bucovinei din vremurile primordiale?!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: