Prazul – mai dulce decât ceapa, pe care o înlocuieşte foarte bine – aduce o aromă şi un gust deosebite şi contribuie subtil la reuşita fiecărui preparat, fără a anihila aromele celorlalte legume. Este una din legumele cele mai accesibile, care se găsesc foarte uşor pe tot parcursul anului, dar sezonul cel mai bogat cuprinde lunile de iarnă (noiembrie-februarie).
Prazul conţine apă 87-90%, hidraţi de carbon, proteine, glucide, lipide, glucoză, fructoză, zaharoză, grăsimi, substanţe minerale (potasiu, calciu, fosfor, clor, magneziu, fier, mangan, zinc, sodiu), fibre alimentare, polifenoli, ulei volatil, saponine şi vitamine A, B, C, E, K, PP, B6. Conţine şi un nivel important de azot ceea ce îl face un bun constructor şi regenerator.
De la Hippocrate şi până în zilele noastre, terapeuţii au descoperit alte şi alte proprietăţi terapeutice ale popularei legume, devenită un remediu indicat pentru 60 de afecţiuni acute şi cronice. Mai mult, în gastronomie, prazul este ridicat la rangul de rege al supelor.
Partea comestibilă este porţiunea albă a plantei, dar se consumă şi frunzele. Prazul se alege în funcţie de diametru: cu cât este mai mare în diametru, cu atât este mai fibros. Trebuie să fie drept, ferm, cu frunze verde deschis şi bulbul alb. Prazul se foloseşte în gastronomie atât în stare crudă, alături de preparate, în salate, sau gătit pentru prepararea diverselor tipuri de mâncăruri, dar poate fi administrat şi în scop terapeutic, beneficiind de numeroase substanţe cu potenţial vindecător. În scop fitoterapeutic se utilizează bulbul şi seminţele. El face parte din aceeaşi familie botanică cu ceapa şi usturoiul şi împart aceleaşi proprietăţi terapeutice, dar ceapa şi usturoiul nu sunt atât de puternice.
Planta are rol antiseptic, bacteriostatic, stimulează imunitatea, scade riscul cancerului de colon, prostată, sân, ovarian, are efecte laxative, emolient, efect expectorant, diuretic, favorizează eliminarea toxinelor din organism, lubrifiază pereţii intestinali, grăbeşte evacuarea intestinelor, antiinflamator, antiseptic, carminativ, hipotensiv, stomahic, diuretic, expectorant, hipogliceminant, tonic şi vasodilatator. Este foarte util în îndepărtarea paraziţilor intestinali.
Este recomandat şi în boli de nutriţie: rahitism, obezitate, diabet. Cercetătorii germani au descoperit că frunzele de praz conţin o substanţă monozaharidică denumită „All-Ozem” ce acţionează direct asupra insulinei, crescând efectul hipoglicemiant al acesteia.
Prazul consumat ca atare sau decoctul din frunze poate ajuta la înlăturarea gripei, anginei, afecţiunilor cardiace, arterite, astmului bronşic, bronşitelor, traheitelor, laringitelor, afecţiunilor respiratorii, hemoragiei nazale, con-stipaţiei, enterocolitelor, atoniei digestive, fermenta-ţiilor intestinale şi a altor tulburări digestive. Este un aliment considerat miraculos pentru persoanele ce suferă de boli cardiovasculare, deoarece conţine un flavonoid deosebit de important, denumit kampferol, ce protejează vasele de sânge.
Îndepărtează colesterolul într-un mod foarte eficient, deoarece conţine cantităţi mici de siliciu care este un important duşman al colesterolului. El conţine substanţe ce acţionează asupra insulinei, crescându-i efectul hipoglicemiant. Bulbul crud este un remediu împotriva înţepăturilor de viespi şi albine.
Frunza de praz s-a dovedit a fi foarte eficace în ateroscleroză, şi conţine o mulţime de compuşi sulfuraţi care distrug grăsimile de sub piele. Frunzele verzi ale prazului conţin o serie de aminoacizi esenţiali care cresc eficacitatea metabolismului proteic hepatic. Cercetătorii au efectuat o mulţime de teste ştiinţifice şi au descoperit capacitatea prazului de a echilibra şi reechilibra funcţiile biologice ale organismului, şi este de asemenea recomandat în astenii fizice şi nervoase, dezechilibrări nervoase etc.
Comentarii