Pericolul destrămării zonei euro prin ieşirea Greciei din aceasta (Grexit) a provocat o creştere a aversiunii faţă de risc, implicit deprecierea monedelor emergente, inclusiv a leului.
Cursul euro a crescut de la 4,4143 la 4,4274 lei, după ce, în urmă cu o săptămână, media coborâse la 4,4018 lei, nivel care mai fusese atins în septembrie trecut.
Piaţa valutară s-a deschis la 4,4170 lei, la fel ca la închiderea de vineri, volumele de transfer fiind reduse. Creşterea lichidităţii, provocată de presiunea pe cumpărarea de valută, a dus la aprecierea euro, care a atins un maxim de 4,4340 lei, faţă de 4,4280 lei, la jumătatea şedinţei. La ora 14, tranzacţiile se realizau ieri la 4,4310 – 4,4340 lei.
Media francului elveţian a urcat de la 4,1808 la 4,2140 lei, după ce euro a scăzut la 1,046 – 1,053 franci. Reamintim că moneda helvetă a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, ca o consecinţă a deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei de a elimina plafonul minim de 1,2 franci/euro, care fusese impus din septembrie 2011.
Cursul dolarului american, care se aprecia la rândul lui faţă de euro, a crescut de la 3,8583 la 3,9089 lei. Bancnota verde a atins în 23 ianuarie un maxim istoric de 3,9980 lei.
Monedele din regiune aveau o evoluţie asemănătoare cu a leului, ele depreciindu-se faţă de euro, cea poloneză la 4,158 – 4,187 zloţi, iar cea maghiară la 305,7 – 307,6 forinţi.
Declaraţia premierului de la Atena, Alexis Tsipras, referitoare la faptul că „programul de bailout a eşuat”, care a fost urmată de cea a ministrului grec de finanţe, Yanis Varoufakis, care a afirmat că „zona euro este fragilă, este precum un castel din cărţi de joc; dacă scoţi Grecia, celelalte cărţi se vor prăbuşi”, a provocat îngrijorări în rândul investitorilor, implicit deprecierea euro. Temerile sunt legate de datoria publică a Greciei, de circa 315 miliarde de euro, din care 240 miliarde de euro reprezintă împrumutul acordat de FMI, UE şi BCE.
În aceste condiţii, perechea euro/dolar a coborât la 1,1296 – 1,1359 dolari.
Comentarii