Rănile trecutului încă nu s-au închis

Este vreme de toamnă târzie. Rece, rece de tot. Am putea spune chiar că este început de iarnă dacă ne luăm după cei câțiva fulgi de nea cernuți de norii plumburii care, parcă în ciuda noastră, acoperă soarele. Dar zăpada încă nu are puterea de-a îmbrăca pământul cu o plapumă călduroasă, care să protejeze culturile de toamnă.

Deși vremea era așa, noi, mica delegație a Rădăuților, ne-am îndreptat spre Cernăuți cu inimile pline de soare, cu bucuria reîntâlnirii cu prieteni dragi. Prin vizita noastră răspundeam invitației primite de la Asociația publică „Golgota” din Cernăuți de-a participa la o manifestare comemorativă, ținută sub forma unei conferințe internaționale. Era vorba despre două evenimente tragice din istoria acestui pământ românesc, care-au avut un singur nume: FOAMEA. Nu o dată, ci de două ori a lovit acest dezastru pământul sfânt al Bucovinei istorice: între 1932 și 1933 și între 1946 și 1947. Manifestarea a fost găzduită de sala de ședințe a Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți.

Am fost întâmpinați de dl Octavian Bivolaru, președintele acestei asociații, care ne-a urat bun venit, ne-a comunicat programul manifestării și ne-a invitat să vizităm expoziția de carte a publicistului Vadim Guzun. Am putut citi titluri foarte interesante. „Marea foamete sovietică” (1926-1933); „Imperiul foamei”, „Chestiunea refugiaților de peste Nistru” (1919-1926); „Emigrația albă și biserica rusă pe teritoriul României socialiste”. Foarte multe adevăruri crude vor fi descoperite de cititori după studierea acestor cărți.

În deschiderea manifestării, participanții au ascultat, în picioare, cântecul „Cântă cucu-n Bucovina”, fredonându-l și ei. Un grup de copii, îmbrăcați în frumoase costume naționale populare bucovinene, a fost întâmpinat cu aplauze. Erau elevi ai Centrului Bucovinean pentru Conservarea și Promovarea Tradițiilor Românești din Cernăuți. După ce-au spus „Tatăl nostru”, pe note muzicale, au asistat cuminți până la sfârșit.

Dl Petru Grior, fondatorul Asociației „Golgota” și primul ei președinte, actualmente director al Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, a relatat urmările instaurării dictaturii bolșevice în Bucovina și cum conducerea Ucrainei de atunci (1945) n-a ajutat populația în vremea foametei ci, dimpotrivă, a asuprit-o mai mult. Atunci au murit peste 17.000 de oameni pe aceste meleaguri, unde s-au înregistrat și cazuri de canibalism.

Se arată nemulțumit că toți cercetătorii de la Institutul „Bucovina” din Rădăuți scriu numai despre Bucovina austriacă, fără să studieze și perioada de după 1918. Opinia sa este că ar trebui să conceapă studii comune cu cercetătorii din Cernăuți. Îl citează pe Gh. Frunză: „Fiecare popor, ba chiar fiecare făptură omenească își are Golgota sa. La noi, Golgota s-a numit Uniunea Sovietică”.

Fostul învățător al dlui Bivolaru, apropiindu-se binișor de 90 de ani, a spus: „Atunci, în perioada foametei, autoritățile sovietice au inventat diferite metode de exterminare a bucovinenilor. Consider că marea foamete, după cum au acționat autoritățile sovietice, a fost planificată”. A explicat apoi o schemă de pe perete, pe care era prezentat, foarte sugestiv, cum își făceau atunci pâinea bucovinenii. Azi nici nu se pune problema folosirii unor asemenea ingrediente pentru realizarea unei pâini.

Dl Iurie Levcic, unul dintre organizatori, a prezentat mesajul lui Vadim Guzun, actualmente ambasador în Olanda, precum și volumul acestuia „Imperiul foamei”. Apoi ne-a anunțat că, în conformitate cu prevederile proiectului aflat în derulare, următoarea întâlnire va avea loc în aprilie, anul viitor.

„Importantă este înfierarea bolșevismului care a adus foametea în țară. În presa vremii s-au scris multe despre foametea din perioada 1932-1936. Atunci a avut loc și un exod al populației Bucovinei spre România. Trebuie să știți c-a mai fost o foamete mare în țară în perioada 1920-1922, când s-au scris multe grozăvii, mai ales în ziarul «Glasul Bucovinei», știri care s-au răspândit în lumea întreagă. Prea puține lucruri știu contemporanii mei despre patriotul Iancu Flondor, care i-a întâmpinat pe eliberatorii români. Pentru acest lucru și pentru modul în care i-a ajutat pe bucovineni în perioada foametei, merită măcar un bust în această parte a Bucovinei” a spus Dumitru Covalciuc.

Dl Ștefan Rotaru din Rădăuții Bucovinei a prezentat salutul Asociației „Pro Rădăuți” pe care-o reprezintă și a felicitat organizatorii pentru desfășurarea acestui proiect patriotic. Același salut l-am transmis și eu din partea SCLRB. I-am felicitat pe organizatori pentru că au inclus în proiect tineri și cadre didactice. Am promis c-o să transmit doleanța lor conducerii Institutului „Bucovina” din Rădăuți.

Poetul Arcadie Opaiț a pledat pentru adunarea tuturor mărturisirilor despre foamete în cărți și pentru asigurarea autorităților că tot ce se discută aici este pură istorie, când ucrainenii au suferit alături de români. Consideră că-n nordul Bucovinei istorice lipsește o statuie a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și că ar fi necesar măcar un bust în memoria bucovineanului patriot Iancu Flondor. Crede c-ar fi bine ca-n manualele școlare să se scrie despre deportări și foamete.

Am văzut un contrast puternic între conținutul unei pâini din perioada foametei (hoaspe, măciniș din lemn, urzici, lobodă, ștevie și sfeclă), care a fost prezentată pe o planșă, și colacul cât roata carului, de culoarea aurului, adus de gospodina Alexandra Jar. Fiind și poetă populară, a transpus în versuri ceea ce-au trăit oamenii în perioada foametei.

Prof. univ. dr. Ilie Popescu crede „c-ar trebui să ridicăm în fiecare sat câte un monument închinat foametei. Iar pe cel mai înalt loc din Bucovina să ridicăm o statuie uriașă închinată tuturor femeilor din Bucovina care au scăpat de la moarte neamul românesc”.

Prof. dr. Vasile Adăscăliței din Botoșani consideră că românii din diasporă sunt dezbinați. „Este de condamnat faptul că foametea a fost folosită de autoritățile bolșevice ca un instrument pentru aducerea oamenilor acolo unde au vrut ei. Mulțumesc autorităților și celor de la consulat pentru c-au participat la manifestările noastre culturale” a spus vorbitorul. A încheiat prezentând cum s-au marcat la Botoșani cei 300 de ani de la martiriul domnitorului Constantin Brâncoveanu și de la primirea domnitorului Dimitrie Cantemir ca membru al Academiei de la Berlin.

Dl Ionel Ivan, ministru consilier, a arătat că „această activitate este o adevărată lecție de istorie, foametea fiind trăită și de unii prezenți în sală. Nimeni n-a pomenit aici de Uniunea Europeană, dar în care trebuie să avem încredere pentru viitorul European al Ucrainei. Sperăm să se instaureze liniștea și-n această parte a ei”.

Venerabilul Nicolae Hanchevici (88 de ani), fost profesor al președintelui Asociației „Golgota”, a spus: „sunt de etnie ucraineană, dar foametea m-a făcut frate cu românii, alături de care am suferit totul la ce ne-au supus bolșevicii”.

În finalul manifestării, același grup de copii talentați, sub conducerea prof. Iurie Levcic, a rostit „Crezul”, de asemenea pe note muzicale. Iar dintr-un cântec al lor am reținut: „Avem ce n-au alții/ Și să trăim ca frații,/ Să ne iubim PATRIA”.

Toți participanții au fost invitați la un praznic în memoria celor care-au murit în perioadele de foamete. Pe drumul de întoarcere în țară, am discutat îndelung despre evenimentul la care am participat, acesta fiind, deocamdată, unic în ținuturile noastre. Menționez că din delegația noastră au mai făcut parte col. (r.) Nicolae Nicolovici, de la Asociația Militarilor în Rezervă și Retragere, ec. Ion Burciu și prof. Amfiolofie Chițan, din partea SCLRB.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: