Ce trebuie să știm despre infecția cu Clostridium difficile

Institutul de Sănătate Publică București se arată foarte interesat, anul acesta, de cazurile de infecții cu toxina Clostridium difficile, astfel că de la 1 iulie 2015 Direcțiile de Sănătate Publică din țară trebuie să i le raporteze constant.

 

În județul Suceava, de la începutul acestui an de au fost raportate, către DSP, 45 de astfel de cazuri, 15 ca infecții nosocomiale produse în urma internării, restul fiind infecții la pacienți diagnosticați de laboratoare din județ, pe probe recoltate înainte de internare, fiind așa-numite infecții comunitare, a explicat directorul adjunct al DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu. Potrivit acesteia, de la 1 iulie 2014, de când au început raportările către ISP, au fost 15 cazuri în spitale din Suceava, Câmpulung, Rădăuți. „Infecția cu toxina clostridium difficile este greu de tratat, e costisitoare, iar noi, cei care supraveghem starea de sănătate a populației e important să știm, în timp util, spitalele și secțiile unde apar aceste cazuri pentru a putea lua măsurile epidemiologice. Specificul acestei infecții constă în faptul că este cauzată în mică măsură de felul în care se face îngrijirea în spital, ci mai mult este o autoinfecție produsă ca urmare a dezechilibrului florei bacteriene, induse de tratamentul multiplu cu antibiotice, administrat pentru alte afecțiunii interne, chirurgicale, fracturi….”, a explicat dr. Zorescu. Ea a mai spus că infecțiile respective pot apărea și din cauza faptului că unii bolnavi se tratează singuri cu antibiotice cumpărate lejer din farmacii, fiind un tratament făcut “după ureche”, cum se spune. Dr. Cătălina Zorescu a mai precizat că, în prezent, astfel de infecții se află în studiu în America și Europa de Vest, iar faptul că sunt cercetate pentru a fi ținute sub control va aduce beneficii atât spitalelor, cât și pacienților la care se depistează infecția. Pentru limitarea efectelor nedorite, sunt necesare anumite măsuri: “În spitale, cu asentimentul pacientului trebuie luate măsuri de izolare și acordată o atenție sporită pentru respectarea igienei personale a pacientului. Cei care îngrijesc acești bolnavi trebuie să poarte echipament de unică folosință, iar personalul de îngrijire, prin manevrele pe care le face, să evite contaminarea mediului cu produse biologice de la bolnav”, a explicat dr. Zorescu. Medicul a mai spus că medicii în spitale sunt atenți și preocupați de această problemă, mai ales că au la dispoziție teste de diagnostic prin care infecția poate fi confirmată. În astfel de cazuri tratamentul se face cu antibiotice mai puternice și mult mai scumpe. Clostridium difficile este o bacterie care se întâlnește la 1-3% din populația adultă, dar la cea mai mare parte a acesteia nu se produc manifestări clinice, deoarece existența florei intestinale obișnuite reușește să împiedice multiplicarea bacteriei. Printre simptomele acestei infecții menționăm apariția scaunelor diareice lichidiene, care se pot asocia cu febră, dureri abdominale, greață.