„Accidente” și manifestări dincolo de lege care pun în pericol monumentele

Șeful Direcției Județene pentru Cultură Suceava, Aurel Buzincu, a prezentat, joi, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural, un raport privind starea monumentelor istorice din județul Suceava.
 

Gara Itcani

El a arătat că s-au efectuat lucrări importante pentru reabilitarea a numeroase astfel de monumente, dar că, în acest context, există și accidente și manifestări neconforme cu legislația. Potrivit lui Aurel Buzincu, sunt cazuri de monumente neîngrijite, aflate în diferite stadii de degradare sau în precolaps, între care cazinoul din Vatra Dornei, clădirea Gării SNCFR Ițcani (foto), Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fostei mănăstiri din Ilișești, biserica de lemn din Forăști, casa Hopmeier din Suceava, conacul Vârnav-Liteanu din Liteni, clădirea fostei sucursale BCR din Siret, clădirea primăriei vechi din Câmpulung Moldovenesc, conacul Kapri de la Iacobești (foto), conacul de la Calafindești, statuia lui Ștefan cel Mare de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, ruina Curții Domnești din Suceava, dar și monumentele funerare clasate din Cimitirul Pacea din Suceava. Șeful Direcției Județene pentru Cultură Suceava a mai precizat că sunt înregistrate cazuri de monumente asupra cărora s-a intervenit inabil, uneori fără aviz, și care, neavând aparent o stare de conservare de natură să alarmeze, prezintă totuși semne de degradare ca urmare a intervențiilor neasistate de specialiști, între care Gara SNCFR Burdujeni, Primăria Vatra Dornei, chiar clădirea Palatului Administrativ din Suceava sau casele memoriale din Fălticeni Dragoslav, Lovinescu, Creangă și Sadoveanu. Totodată, Buzincu a mai menționat că există și cazuri de situri arheologice în care se execută lucrări neavizate și fără asistență de specialitate, din necunoaștere a lucrurilor sau deliberat, pe ascuns, mizându-se pe faptul că urmele săpăturilor dispar foarte repede. „Este vorba mai ales despre multe dintre lucrările de canalizare care s-au executat în localități urbane și rurale și care au traversat perimetre de interes arheologic. În astfel de situații, distrugerile sunt totale, iremediabile, iar, cu aceste săpături care modernizează ignorând cultura, pot să dispară pagini importante din istoria și cultura locală și națională” susține directorul Direcției pentru Cultură Suceava. El a mai arătat că există și cazuri de expunere în exces a amenajărilor publicitare și a publicității, cu efectul agresării, uneori și prin materiale de gust îndoielnic sau neadecvat, a ambianței și vizibilității monumentului. „Deși există o legislație a publicității, autoritățile administrației publice locale nu se grăbesc să o pună în aplicare, sacrificând destul de des monumentul și ambianța acestuia de dragul venitului pe care publicitatea îl aduce în bugetul local” a arătat acesta. Directorul DJC Suceava a subliniat că există și cazuri de încălcare a legislației monumentelor istorice de către primărie în complicitate cu întreprinzătorii care deschid terase sezoniere în zona de protecție a monumentului, arătând că amenajările se realizează primăvara în baza certificatului de urbanism și se desființează toamna, înainte de expirarea certificatului de urbanism, fără a se mai solicita autorizație de construire și, în consecință, avizul DPC Suceava. Potrivit lui Buzincu, s-au constatat și cazuri de încălcare a legislației și chiar de distrugere din interes privat cum ar fi situația de la Fabrica de bere Solca sau Fabrica de spirt Rădăuți. Sau că sunt și imobile cu semnificație istorică și culturală cărora nu li se acordă importanța cuvenită și care nu sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice, avertizând că există riscul modificării sau chiar dispariției lor. El a făcut referire la clădiri din zonele centrale ale municipiilor Rădăuți, Fălticeni, Siret, Vatra Dornei, biserici (de lemn și de zid) de la sfârșitul secolul XVIII și din secolul XIX, imobile de utilitate publică din aceste localități sau case tradiționale. În același raport, Aurel Buzincu a enumerat și cazuri de distrugere și de dispariție a unor monumente istorice, cum ar fi casa „Matei Millo” din Spătărești. În anii ’90, prin concursul autorității administrației publice locale, s-a vândut monumentul, pe bază de chitanță, ca fiind material de construcție refolosibil.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: