Limba cea slobodă

Ori de câte ori Consulatul General al Ucrainei a dorit să comunice cu noi, a făcut-o în scris. Rareori am întâlnit stângăcii în textul în limba română ce ne-a fost remis. Ca să nu mai vorbim de formularea ceremonioasă specifică limbajului diplomatic și, în final, de corectitudinea gramaticală și logica interioară a mesajului. Unu la mână. Doi la mână. Profesorului Vichentie Nicolaiciuc, ucrainean de etnie și foarte mândru de aceasta, fost profesor de română, ba chiar secretarul filialei Rădăuți a Societății de Științe Filologice, nu i-am găsit greșeli în textele trimise spre publicare acestui ziar. Și au fost destule. Texte.
 

Dumitru TEODORESCU

Nici în cele ale profesorului de matematică Kolea Kureliuc. Nici măcar în cele ale statornicului nostru prieten care a fost “papucarul” (profesor și el în realitate, meserie pe care nu a mai practicat-o după ce s-a întors din pușcărie) Vasile Repta, posesor și al unei caligrafii latine de excepție. Vă imaginați că cu atât mai puțin în cele ale defunctului deputat al etniei, Ștefan Tcaciuc, sau în cele ale “doctorului în Șevcenko”, Ion Cozmei, ambii scriitori români. Și ucraineni din naștere. Recunosc că nu știu cât de corect folosea în scris limba română profesorul Ion Bodnar, fostul președinte al Uniunii Ucrainenilor din România – Ținutul Bucovina, dar textele oficiale pe care ni le trimitea, redactate de domnia sa sau de cineva apropiat care asigura mesajului corectitudinea, erau fără de cusur din perspectivă lingvistică și logică. Și putem continua. Trei la mână. Am rămas puțini în redacție, astfel că la unele manifestări ne bizuim pe prezența acolo a unor condeie care colaborează cu ziarul. La manifestarea de la Negostina la care ni s-a trimis o invitație oficială pentru duminica trecută, invitație care a provocat scrierea acestei tablete, nu am putut apela la sprijinul niciunuia dintre cei care scriu de obicei de la asemenea evenimente. Nici la fostul nostru corespondent Mihai Aniuk, care a participat doar ca reprezentant al Prefecturii, dar care, nefiind invitat, a preferat, deși l-am rugat, să nu scrie. Nici profesoara Lăcrămioara Grigoriciuc, din Bălcăuțiul vecin, care, nefiind la rându-i, invitată, nu a participat. Nici profesorul Kolea Kureliuk nu a fost invitat, dar a participat. Rugat să scrie, a refuzat pe motiv că nu are calculator (nici înainte nu avea și este unul dintre cei mai vechi și statornici colaboratori ai ziarului nostru). Zice el. Noi credem însă că, de fapt, este un refuz politicos de a lua în seamă pe cineva care te ignoră… Și acum textul incriminat: suntem invitați la Negostina “la sărbătorirea a 65 de ani de activitate culturală a satului Negostina”. Mai întâi că nu satul face activitate culturală. Dar la Negostina nu se face oare horă, activitate culturală adică, decât de 65 de ani?!! Sau poate atunci s-a înființat satul… Și am mai fost invitați la “comemorarea scriitorilor ucraineni din Bucovina”. Să sperăm că parastasul de obște s-a făcut pentru Olga Kobileanska, Ștefan Tcaciuc, Vasile Țapoveț ș.a.m.d., nu și pentru scriitorii români de etnie ucraineană în viață și prezenți acolo să guste din coliva celor ce nu mai sunt… Nu vă jucați cu limba, domnilor! Iată câte lucruri despre care nu ați vrea să se știe spune ea despre dumneavoastră când nu o struniți cum trebuie și o lăsați slobodă!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: