DR. FR. W. FOESTER „Îndrumarea vieții“

Carte de zidire sufletească

IV. Personalitatea și lumea
 

1. Dependența Socotesc că stema cea mai frumoasă în coroana înțelepciunii – spune Cicero – e să nu depinzi de nimeni și să nu-ți exprimi atitudinea asupra a ce este drept și nedrept. Mulți năzuiesc după această frumoasă stemă a libertății personale, fără a ști câtă educație de sine și cât caracter îți trebuie pentru a nu depinde de nimeni. Căci dependența cea mai puternică vine nu din vreo constrângere din afară, ci din nestatornicia noastră față de judecata și pretențiile altora. Astăzi vorbim foarte de sus despre vremurile când libertatea exterioară era îngrădită, când porțile orașului se închideau seara, când omul era controlat pas cu pas. Noi spunem că pe atunci omul era socialmente încătușat. Și, fiindcă astăzi avem libertatea domiciliului și calea deschisă pentru fiecare, ne credem oameni liberi. Cu această libertate se mândrește timpul nostru și ea este sărbătorită ca adevărata temelie a oricărei personalități. Cine însă privește de aproape viața și oamenii din timpurile noastre și își dă osteneala să pătrundă dincolo de înfățișarea exterioară a lucrurilor, acela va trebui să recunoască că în locul grosolanei robii sociale s-a ivit un soi mai delicat de dependență, de care omul, de obicei, nici nu-și dă seama, dar care pătrunde mult mai adânc în toate faptele lui și-l tutelează într-un chip mult mai înjositor decât constrângerea socială din trecut. Atunci existau mari idealuri de viață personală, care arătau lămurit omului calea și-l eliberau de influențele întâmplătoare. Dacă însă nu-și cunoaște limpede drumul – ca omul de astăzi – și se oprește șovăielnic la răspântii, uitându-se întrebător pe la case, în jurul lui se adună derbedeii de pe ulițe și-l îndreaptă după capul lor, când la dreapta, când la stânga, când înainte, când înapoi. Acest om seamănă cu un călător intrat într-o societate străină. Pentru că nu-i cunoaște normele de purtare și obiceiurile la masă, se uită întruna la vecinii lui, să vadă ce fac, și toată atitudinea lui îți dă o impresie de stânjeneală și sfiiciune. Aceasta este o imagine a întregii epoci. Oamenii din timpul nostru habar n-au cât de mult se găsesc într-o astfel de dependență socială, cu toată libertatea lor exterioară. Ei au pierdut reperele cele mai temeinice ale caracterului și, de aceea, întreaga lor ființă e nesigură și caută numai la alții: ce glumă se poate citi pe chipurile celorlalți, cum vor judeca vecinii, ce modă intelectuală e la ordinea zilei? Chiar atunci când nu se uită conștient la alții, din cauza nesiguranței lor lăuntrice, sunt pradă autorității paralizante a concepțiilor și a părerilor străine, și încă adânc, până în fundul convingerilor și intereselor lor. Negreșit, această cochetărie socială își avea și în trecut victimele ei. Religia însă dădea fiecăruia un sprijin puternic împotriva fricii de altul și-i striga: Ești scump răscumpărat; ferește-te să n-ajungi robul oamenilor. Astăzi suntem așa de îmbătați de izbânzile libertății exterioare, încât am pierdut din vedere lupta adevărată și hotărâtoare pentru libertate a individului împotriva tiraniei societății. Și astfel convențiile, moda intelectuală, opinia publică, vecinii, au căpătat, cu ajutorul tuturor imboldurilor sociale needucate și nesupravegheate ale naturii omenești, o putere uriașă asupra vieții noastre personale. Cine vrea să ajungă cu adevărat liber se cuvine să-și dea seama de această putere tiranică a lumii, cu toate primejdiile ei; se cuvine să înțeleagă că aspectul constrângător cel mai grav al societății nu stă în mijloacele exterioare, ci în firea noastră imitativă, cu năzuințele sale după aprobarea și recunoașterea altora. Cunoașterea de sine este, după Socrate, singura cale spre înțelepciune. Dar și la eliberarea de subordonarea socială, tot numai cunoașterea de sine te duce. N-avem decât să ne observăm, spre a simți puternica influență pe care o exercită asupră-ne mediul social. Atunci vedem ce tragică repercusiune – în mare și în mic – are în viața noastră dorința de-a plăcea. Cât de adânc se strecoară ambiția, până în cele mai neînsemnate aspecte ale planurilor și faptelor noastre! Cât am fi de lipsiți de orice imbold, dacă vreo recunoaștere sau răsplată socială n-ar face cu ochiul întreprinderilor noastre! Cât de puțin putem îndura munca nerecunoscută și nerăsplătită! Și cum toate acestea dăunează acelui adânc devotament pe care îl datorăm desăvârșirii personale! În ce necontenită primejdie suntem, dacă ne lepădăm de cele mai frumoase convingeri ale noastre și dacă unui anumit cerc îi putem impune contrariul firii noastre! Ce rol joacă în vorbele și în faptele noastre dorința de a face impresie asupra altora, în loc să spunem sau să facem numai ce se cuvine! Oare întreaga tehnică a fotografiei din zilele noastre nu este stimulată prin năzuința bolnăvicioasă de a ne vedea, în tot ce facem, priviți de alții? Un semn de puternică încătușare socială a omului de astăzi este creșterea nemaipomenită a tendinței de a minți. Astăzi tratăm minciuna ușor de tot: mințim din politețe, la o încurcătură, din compasiune, din prietenie, din frica de alții, din vanitate. Iar toate aceste minciuni sunt un semn al tiraniei societății asupra personalității. Numai exactitatea neclintită a cuvântului este semnul unei personalități libere lăuntric. Ia seama la tine însuți, cât de neîngrijită îți este vorba, cum abia mai poți să istorisești ceva, fără să umfli, să falsifici, să măsluiești. Și pentru ce? Numai spre a-i distra pe alții, spre a te impune ori spre a stârni buna dispoziție. Atât de liberi suntem!… Toate cele descrise aici fac parte din categoria faptelor fundamentale care se relevă cunoașterii de sine, reprezentând tendințe de care omul trebuie să învețe a se elibera. Dacă năzuiește serios la acest lucru, va descoperi că are de luptat cu întunericul robiei omenești și cu sine însuși, până să poată deveni o personalitate.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: