Dialogul artelor

La Gura Humorului, în spațiul generos al Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina, s-a reluat, de curând, un proiect cultural care s-a bucurat de succes în 2013.

 

„Dialogul artelor”, inițiat de Călin Brăteanu, consultant artistic în cadrul Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, s-a derulat anul trecut în toate zonele folclorice din județ și a promovat cărți din domeniul artelor, artiști plastici, interpreți, creații meșteșugărești ș.a., constituindu-se într-un util schimb de experiență pentru specialiști și un prilej de a transmite către public o largă paletă de informații. Reluarea dialogului s-a impus astfel de la sine, iar punctul de plecare a fost bine ales, în contextul constituirii recente, în acest oraș, a Centrului Cultural Gura Humorului, coordonat de teatrologul și muzeologul Mihai Mardare. Din partea organizatorilor – Primăria Gura Humorului, Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina și CCPCT, muzeul gazdă – dr. Elvira Romaniuc a salutat pe numeroșii participanți (scriitori, pictori, interpreți de muzică populară și ușoară, muzeografi, publicul humorean iubitor de cultură) și a oferit cuvântul directorului CC Gura Humorului, Mihai Mardare, care a invitat la colaborare din perspectiva unor proiecte culturale viitoare. Consilierul județean Ioan Abutnăriței a subliniat importanța reluării acestei inițiative lăudabile din partea celor care dovedesc aplecare spre cultura tradițională autentică și fac eforturi pentru păstrarea și promovarea ei. Vorbitorul a exemplificat prin activitatea câtorva specialiști, unul dintre aceștia fiind etnologul Mihai Camilar, care a promovat, prin cercetările sale și studiile publicate, toate zonele etnofolclorice din județ. Dr. Elvira Romaniuc a salutat prezența pe simeze (și în sală) a pictorului Iulian Dzubinschi, prezentarea lucrărilor plastice fiind realizată de artistul Constantin Ungureanu Box, care a făcut o atentă analiză a lucrărilor, dar și a creațiilor pictorului, urmărite de-a lungul timpului. C. Ungureanu Box a remarcat bogăția de lucrări și teme ca „rod al unui efort de analiză și reflecție, transfigurarea frumosului natural în frumos estetic, mai multe ipostaze ale eului poetic exprimat plastic prin care artistul intră în dialog cu privitorul”. Apreciind valoarea unui artist neprofesionist, vorbitorul a pus în evidență originalitatea lucrărilor „atmosfera creată de forme și culori, polifonia exprimată de semnul plastic”. Lucrările pictorului Iulian Dzubinschi au fost apreciate și de scriitorul Mihai Sultana Vicol („un gazetar crescut la școala de dinamită a lui Adrian Păunescu”, cum apreciază scriitorul Constantin Hrehor), care consideră că pictorul este un expresionist, un adept al culorii, „peisajele citadine ne apropie de imaginea orașelor de odinioară”. Partea a doua a întâlnirii, dedicată cărții, a fost moderată de prof. drd. Minorica Dranca, muzeograf la Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, care a apreciat activitățile de acest tip din perspectiva relațiilor ce se creează între autori, participanți și organizatori, relații benefice pentru păstrarea și promovarea valorilor culturale. Cu competența și acribia cunoscute, muzicolog dr. Constanța Cristescu a prezentat câteva lucrări de excepție: „Stilul muzical arhaic din ținutul Rădăuților”, un studiu monografic aparținând prof. Florin Bucescu și Viorel Bârleanu ce dovedește „păstrarea stilului de interpretare arhaic, cu structuri muzicale foarte reduse sonor, cu potențial infinit de recombinare și metamorfozare”; un CD cuprinzând colinde din zona Rădăuți, parte din „Colecția de folclor a Bucovinei” (aceste două prezentări au fost însoțite de audiții demonstrative); „Doine, melodii de ascultare și jocuri din nordul Moldovei” – 214 piese în notație proprie (culegere și creație) ale excepționalului trompetist Alexandru Havriliuc; „Ghidul iubitorilor de folclor”, vol. al III-lea – cu informații pentru conducătorii de formații și pentru practicanți în primul rând și „Cântece populare românești” de Ilarion Cocișiu, o primă antologie „dintr-un tezaur foarte bogat, care nu este valorificat”, apărută sub egida Institutului de Folclor, aflată acum la ediția a IV-a, inițiativa republicării aparținând lui Gavril Țărmure, director al CCPCT Bistrița. „Vrem să reconstituim satul din suflet, prin patrimoniul adunat și imortalizat în cărți, arhive, discuri ș.a.” a concluzionat dr. Cristescu. Etnologul Mihai Camilar a prezentat „Monografia comunei Poiana Stampei” de Paraschiva și Ioan Abutnăriței, ediția a II-a revăzută și adăugită, pe care o consideră „o lucrare de excepție, care se remarcă prin complexitate, rigoare științifică, folosirea unei bogate documentări, urmărirea evoluției comunității de la atestare până în prezent, ilustrația grafică bogată și sugestivă”. Lucrarea se constituie într-un foarte util document bibliografic. Cu privire la recentul studiu care-i aparține, „Arhitectura populară bucovineană”, Mihai Camilar a menționat că e „rodul unei pasiuni și al unei munci de o viață”, realizată prin studierea unei bogate bibliografii, dar mai ales, a cercetării în teren și care „completează o lipsă în monografia Bucovinei”. Autorul pune în valoare „un tezaur pe cale de dispariție” care subliniază „înfrățirea omului cu natura, influența acesteia asupra omului”. Sunt prezentate case, biserici, instalații tehnice, tradiții în construirea caselor etc., valori care pun în evidență ingeniozitatea și gustul pentru frumos ale țăranului român de la munte, valori care ne personalizează și la care generația actuală nu este deloc atentă. Este un studiu care impresionează și care ar trebui să atragă atenția arhitecților și a tuturor celor care doresc să construiască în Bucovina. Poetul, publicistul și graficianul Constantin Hrehor subliniază importanța unor asemenea dialoguri, dar și a altor manifestări (spectacole de amploare) care pun în evidență bogăția creațiilor populare din zonă și priceperea unor persoane implicate – Călin Brăteanu, în primul rând, Mihai Camilar ș.a. – în păstrarea și promovarea culturii tradiționale autentice. Există încă, apreciază Constantin Hrehor, zone folclorice impresionante, precum cea de la Crasna, reg. Cernăuți, care trebuie păstrate și promovate. „Este de apreciat inițiativa lui Călin Brăteanu de a fi publicate cărți și a fi organizate manifestări ce acoperă întreg spațiul tradițional” a completat Mihai Camilar. Întâlnirea a fost completată și de momente interpretative valoroase: tânărul solist Edi Maruseac, de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava, și vestitul grup „Ciutura” din Băișești, coordonat de prof. Ioan Ilica, secondat de prof. de limba română Ilica, format din copii foarte talentați, care se remarcă prin trăirea interpretării, prin costumele populare autentice. Reluarea „Dialogului artelor” în 2014 la Gura Humorului e un început de bun augur pentru întâlnirile viitoare din alte zone ale județului.