Molid – sat la poalele Obcinei Mari

Motto: „…E sfânta noastră misiune/ De-a face mereu să răsune/ Tot glas românesc prin Carpați” (Iorgu G. Toma)

 

Între Frasin și Vama, pe valea Moldovei, la poalele Obcinei Mari, întâlnim o așezare numită Molid. Denumirea vine de la arborele rășinos, înalt până la 40 de metri, cu coroană piramidală, cu frunze aciculare și conuri care atârnă. Lemnul este utilizat în construcții, la fabricarea celulozei și a unor instrumente muzicale. Afluenții Moldovei în zona Molidului sunt pâraiele Doabra, Belțag, Tocila și Sălătruc. Cătunul Doabra este cel mai mare. Aici a fost înființat un cimitir de Dominic Stanca, din părțile Aradului, medicul Regimentului 3 Husari, chiar în timpul Primului Război Mondial. Sunt 14 morminte ale soldaților austrieci. Ulterior, de îngrijirea acestui cimitir și de asigurarea materialelor necesare s-au ocupat Fabrica de mucava Molidul și unii localnici care au efectuat lucrări în mod voluntar, acest aspect trebuind apreciat de actualele generații. În cătunul Doabra există o carieră de piatră de construcții și două pensiuni de 4 stele: Mugur de Fluier și Casa Vero. Pe pârâul Belțag s-a construit Schitul Sf. Ioan Botezătorul, cu 5 călugări și 3 preoți. Tot aici, un localnic intenționează să înființeze o păstrăvărie. Pe valea Sălătrucului întâlnim Pensiunea Lidana, cu 4 stele, și schitul Sfânta Ana, de rit vechi. Aici au fost construite peste 40 de vile și cabane. Proprietarii lor sunt din Gura Humorului, Suceava, Botoșani, Iași. Vămenii au mai multe târle. Folcloristul Simion Florea Marian a cules de la tinerii studioși români din Vama legenda „Românca și tătarii”. Se vorbește despre o vitează, tânără și isteață femeie din aceste locuri, care seamănă cu Vitoria Lipan, personajul din romanul „Baltagul”, de M. Sadoveanu. Femeia eroină ar fi abandonat temporar propriul copil; a reușit într-o noapte să anunțe sătenii de pericolul apropierii tătarilor care ar fi ruinat, aprins și pustiit satul. Au avut loc lupte crâncene pe valea Sălatrucului. Han-tătarul și cei rămași din oastea lui au fost izgoniți în direcția Rădăuțiului pe o cale numită Drumul Tătarilor. După unii, aceste vremuri ar fi dat naștere satului. În împrejurimile satului Molid, vara cresc mulți bureți și fructe de pădure. Culegătorii vin din Vama, Frasin, Gura Humorului, Ilișești și chiar Dumbrăveni. Frumusețea, pitorescul spațiului natural în care este situat satul Molid din comuna Vama îi îndeamnă pe locuitorii săi la pictură, muzică și dans. Elevii de aici, deși puțini la număr, s-au făcut cunoscuți în țară, reprezentând județul Suceava la diferite concursuri. A fost inițiat un cerc de pictură a icoanelor pe sticlă. Acesta a întărit copiilor credința în Dumnezeu, cunoscându-se că icoana este elementul comunicării dintre noi și divinitate iar copilul aspiră la împlinirea ființei lui. Copiii îmbrăcați în portul tradițional bucovinean caracterizat prin armonie, simplitate, sobrietate și eleganță, au trezit admirația și respectul tuturor celor prezenți la manifestările naționale. În ajunul Războiului a existat o formație de dansuri a arcașilor condusă de înv. Grigore Bercea cu numeroase apariții pe scenă; au avut o evoluție în orașul Cernăuți. Înconjurat de păduri de brad și de molid, satul a ajuns un centru industrial de prelucrare a lemnului, aceasta devenind o preocupare de bază a locuitorilor. Evreii au înființat o fabrică de cherestea în anul 1890 și apoi în anul 1927 s-a construit o fabrică de mucava, mai târziu producând și filtre pentru automobile Dacia, fabrică ce a funcționat până în anul 2000. Aici și-au desfășurat activitatea inginerii Ciocan Nicolae, Chelaru Virgil, Negoescu Ion, Athes Emil, numeroși maiștri, șefi de echipe, muncitori calificați la locul de muncă sau la anumite cursuri de scurtă durată. În fabrică lucrau 400-600 de persoane. După anul 2000, fabrica a ajuns o ruină, ca și fostul club muncitoresc inaugurat în anul 1969. A existat și o popicărie modernă, unica din mediul rural din țară. În satul Molid s-au practicat voleiul și popicele. Echipa feminină de popice Vama-Molid a ajuns să evolueze câteva sezoane în divizia națională A. De aici s-a ridicat sportiva Antonesei-Niga Adriana care a cucerit la Campionatul Mondial din RFG medaliile de aur, argint și bronz. În centrul satului au fost construite două blocuri cu 38 de apartamente. Există două magazine alimentare, o grădiniță, o stație CFR. Credincioșii satului au aparținut de parohia Vama de jos. În prezent, a fost ridicată o frumoasă biserică cu hramul „Sf. Cuvioase Parascheva”. Biserica este înconjurată de un gard; s-a construit un praznicar, s-a introdus încălzirea centrală, iar pictura a ajuns la jumătate. La aceste lucrări și-au adus contribuția harnicii locuitori ai satului, conduși de preotul Dragomir Țebrean. Călăreții din Molid sunt prezenți la nunți, iar cu prilejul unor sărbători religioase defilează până la Vama. Din acest sat s-au ridicat doi soliști de muzică populară: Mădălina Lupu-Popii și Robert Migda. Nonagenarii satului sunt: Luchian Ana de 97 de ani, Nicolae Popescu de 94 de ani și sora lui de 92 de ani, Istrate Veronica. Locuitorii Molidului sunt gospodari vrednici, buni crescători de animale, păstrează cu sfințenie portul popular, datinile și obiceiurile din Bucovina.