Sfântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României

În fiecare an, la 30 noiembrie, se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, o sărbătoare de o însemnătate deosebită pentru Biserica Ortodoxă Română. Sfântul Apostol Andrei a fost originar din Betsaida, un orășel pescăresc de pe malul lacului Ghenizaret (Marea Galileii), descinzând din tată galileean pe nume Iona.

 

Înainte de a deveni apostol al Domnului Hristos, Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, iar trecerea din ascultarea ultimului prooroc al Vechiului Testament către urmarea Celui ce avea să desăvârșească Legea s-a întâmplat a doua zi după botezul Mântuitorului Iisus Hristos în râul Iordanului. Exclamația Sfântului Ioan Botezătorul: „Iată Mielul lui Dumnezeu” (Ioan, I, 29, 36), rostită o dată la botezul Mântuitorului și repetată a doua zi în particular către Ioan (viitor apostol și evanghelist) și Andrei, a determinat pe cel din urmă să caute pe Hristos și, astfel, să devină cel dintâi chemat la apostolat. Sfinții evangheliști Matei și Marcu relatează acest episod aproximativ identic: „Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni”. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20 și Marcu 1, 16-18). Sfântul Andrei mai este menționat în sfintele evanghelii de doar două ori: el este cel care, înainte de minunea înmulțirii pâinilor, Îl înștiințează pe Hristos că în mulțime era un băiat care avea cinci pâini de orz și doi pești (Ioan 6, 8-9); iar a doua oară, după ce Iisus înviază pe Lazăr, Andrei și Filip au înștiințat pe Domnul că niște elini (greci), veniți în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paștelui iudaic, voiau să-L vadă (Ioan 12, 20-22).  Deși sfintele evanghelii nu amintesc des de Sfântul Andrei, acesta L-a însoțit pe Hristos în timpul activității Sale, a luat parte la numeroase cuvântări ale Acestuia și a fost martor multor minuni. A fost împreună cu apostolii și Mântuitorul în grădina Ghetsimani, a suferit alături de aceștia atunci când Domnul a fost prins, judecat, chinuit și răstignit pe cruce și s-a bucurat împreună cu ei când au primit vestea cea bună a învierii lui Hristos. L-a văzut pe Hristos înviat în prima zi, și după opt zile, apoi la arătarea din Galileea, când apostolii au primit porunca de a predica Evanghelia la toate neamurile (Matei 28, 19). După pogorârea Duhului Sfânt și întemeierea Bisericii creștine la Ierusalim, în ziua Cincizecimii, Sfinții Apostoli au urmat porunca de a duce ,,vestea cea bună” (Evanghelia) la toate neamurile. Conform mai multor istorici și teologi ai acelei perioade (Hipolit Romanul, Eusebiu din Cezareea Palestinei, Origen din Alexandria), Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat la apostolie, a fost și cel dintâi care a propovăduit Evanghelia lui Hristos în teritoriile locuite de geto-daci, mai exact, în regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră (Sciția), dar și în teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Mării Negre. Iată ce scria Eusebiu de Cezareea în cunoscuta lui lucrare intitulată ,,Istoria Bisericească”: „Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au împrăștiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Partia, lui Andrei în Sciția, lui Ioan în Asia…”.  Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, în cartea ,,Viața și petrecerea sfinților”, menționa că „Apostolului Andrei i-a revenit (prin tragere la sorți) Bitinia și Marea Neagră și părțile Propontului, Halcedonul și Vizantea, unde e acum Țarigradul (Constantinopolul), Tracia și Macedonia, Tesalia, și sosind la Dunăre, ce-i zic Dobrogea și altele ce sunt pe Dunăre, și acestea toate le-a umblat”. Trebuie amintit aici faptul că provincia dintre Dunăre și Marea Neagră cuprindea Tyras (Cetatea Albă), Histria (Istria), Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia) și alte cetăți întemeiate de coloniști greci cu câteva secole înainte. Aceste cetăți, împreună cu toată Sciția, au fost anexate de Imperiul Roman mai marii provincii numite pe atunci Moesia Inferior (Bulgaria răsăriteană de azi). Această situație a făcut ca formele de viață și cultura grecești și, mai târziu, romane să pătrundă în această provincie oferind condiții propice Sfântului Apostol Andrei pentru a predica Evanghelia lui Hristos. Spre sfârșitul secolului I, Sfântul Andrei a murit ca martir în Ahaia, la Patras, răstignit la ordinul guvernatorului Aegeas pe o cruce în formă de X, denumită crucea Sfântului Andrei. Data exactă a martiriului său este învăluită în negura istoriei. În anul 357, moaștele sfântului au fost aduse și așezate spre închinare în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Au fost însă luate de acolo în timpul cruciadei a IV-a, când cardinalul Petru de Capua a dus moaștele sfântului în Italia, așezându-le în catedrala din Amalfi. Capul sfântului a fost dus la Roma în anul 1462, cu acordul papei Pius al II-lea, iar de aici, mai târziu, a fost dus la Patras unde se află și azi spre închinare. În anii 1996 și 2011, moaștele Sfântului Apostol Andrei, prin purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, au revenit pe meleagurile țării noastre. Evlavia și entuziasmul arătate de credincioși cu acest prilej au arătat încă o dată că Sfântul Apostol Andrei este – așa cum îl numește calendarul Bisericii noastre – ,,Ocrotitorul României”. În spiritul acestei prețuiri, în ultimele două decenii, s-au construit numeroase biserici spre slava lui Dumnezeu și cinstirea ,,celui întâi chemat dintre apostoli”. Și în urbea noastră, pe un teren inițial propus construirii unui cinematograf, iar ulterior, în perioada de după revoluție, sub mari presiuni, propus pentru construirea unei case de adunare a celor de altă credință decât cea creștin-ortodoxă, prin jertfa și entuziasmul părintelui Constantin Duțuc, prin donarea terenului de către proprietarii de drept, familia Bucaciuc Matei și Anica, cu fiii lor Maria și Dumitru, și familia Magazin Aurica, în anul 1992, noul vlădică al cetății, Înalt Prea Sfinția Sa Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a pus piatra de temelie a bisericii ce urma să poarte ocrotirea Sfântului Apostol Andrei. Începând cu anul 1992, preotul paroh Constantin Duțuc, sprijinit intens de gospodarii alături de care, inițial, a restaurat și pictat biserica și anexele vechii ctitorii seculare a familiei Movileștilor, Mănăstirea Teodoreni, cu harul lui Dumnezeu și sprijinul vrednicilor credincioși din Burdujeni, a demarat construirea noului lăcaș de cult după un proiect realizat de renumitul arhitect Constantin Gorcea și concretizat de competența dirigintelui de șantier inginerul Dimitrie Macovei. Construirea a durat între anii 1992 – 1997 și s-a realizat prin jertfa preotului paroh Constantin Duțuc, ajutat de implicarea preoților Ilie Husarciuc, Ioan Hrecinic și diaconul Modest Boiciuc, cu osteneala epitropilor Gheorghe Beguni, Aurel Cotos, Mihai Harasim, Vasile Păcuraru, Nicolai Boicu și Dumitru Panciu, a consilierilor, și cu dărnicia credincioșilor din Burdujeni. În anul 1997, de sărbătoarea Sfântului Andrei, Înalt Prea Sfințitul Arhiepiscop Pimen a săvârșit ritualul de sfințire a sfintei mese pentru a se putea oficia de acum înainte slujbele bisericii. Cu această ocazie a fost hirotonit întru preot diaconul Modest Boiciuc și au fost hirotesiți întru iconom stavrofor preoții Ilie Husarciuc și Ioan Hrecinic. Între anii 1999-2002 s-au realizat lucrările de pictură în tehnica fresco de către reputatul profesor Dan Gogu, pictor de categoria I din București. Munca și jertfa mai sus menționate au fost finalizate și și-au găsit împlinirea în data de 18 august 2002, când, prin binecuvântarea lui Dumnezeu, pogorâtă asupra comunității parohiei Sfântul Andrei Burdujeni prin Părintele nostru Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-a săvârșit ritualul sfințirii întregii biserici. Cu acest prilej a fost hirotonit în treapta de diacon tânărul teolog Gabriel Muntianu, fiul vrednicului consilier Gheorghe Muntianu, și hirotesiți întru distincția de vrednicie: iconom stavrofor, noul paroh al bisericii, semnatarul acestor rânduri, și preotul Modest Boiciuc. În aceeași zi, pe frontispiciul noului lăcaș de cult s-a fixat pisania edificiului cu următorul conținut: PISANIE Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a zidit acest sfânt lăcaș cu hramul „Sfântul Andrei” între anii 1992-1997 și s-a pictat între anii 1999-2002 cu osteneala celor ce urmează: PREOȚI : Paroh Constantin Duțuc Ioan Hrecinic Ilie Husarciuc Modest Boiciuc Ioan Duțuc CANTOR Gheorghe Hrițcu EPITROPI: Gheorghe Beguni, Nicolai Boicu, Aurel Cotos, Mihai Harasim, Vasile Păcuraru CONSILIERI: Radu Ancuța, Vasile Ancuța, Ștefan Asăvoaie, Ioan Atănăsoaie, Gheorghe Atomei, Constantin Balan, Mircea Bolohan, Mihai Buzilă, Dumitru Cazacu, Ioan Cearcovschi, Gheorghe Ciobanașu, Valerian Ciofu, Virgil Clocotici, Virgil Clocotici JR, Constantin Cucoș, Ioan Davidel, Ioan Durlihac, Silvestru Florea, Vasile Gândac, Mihai Hrecinic, Haralambie Iliescu, Zamfir Lungu, Petru Magazin, Mihai Marchitan, Ioan Marțuneac, Gheorghe Muntianu, Dumitru Panciu, Ioan Pascaru, Aurel Prepeliuc, Dinu Puiu, Petru Râșca, Mircea Siminiceanu, Constantin Trifan, Gheorghe Ursu PE TERENUL DONAT DE  Matei și Anica Bucaciuc și Aurica Magazin ARHITECT Constantin Gorcea DIRIGINTE Ing. Dimitrie Macovei PICTOR Prof. Dan Gogu Cu jertfa credincioșilor din Burdujeni și a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Serviciul divin de sfințire a fost săvârșit de Înalt Prea Sfințitul PIMEN, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților în ziua de 18 august 2002. După sfințire, slujitorii bisericii – semnatarul articolului de față, pr. Modest Boiciuc, pr. Bogdan Hrecinic și pr. Emanuel Duțuc – s-au străduit să împlinească și construirea bisericii celei vii, comunitatea parohiei. Astfel, s-a purces la săvârșirea unui program liturgic intens prin oficierea zilnică a Dumnezeieștii Liturghii însoțită de Laudele Bisericii și la săvârșirea Sfintelor Taine. Programul liturgic neîntrerupt a fost însoțit de caritate, realizată prin preoții Modest Boiciuc și Emanuel Duțuc cu sprijinul oamenilor generoși ai parohiei, de un program de cateheză, de editarea unui buletin parohial săptămânal intitulat ,,Lumină din Lumină” susținut de preoții Florin Melinte și Ioan Duțuc, de meditații gratuite pentru copiii parohiei la matematică, limba română, limbile franceză, engleză și germană, susținute de profesorii Vasile Dascălu, Mircea Enache, Corina Daniela Croitoru și Georgiana Diaconița. Toate aceste activități au fost adăpostite de casa de prăznuire construită între anii 2005-2009, spațiu ce găzduiește printre altele și activitățile Asociației ,,Oastea Domnului” Burdujeni, coordonată de fratele Ioan Mariniuc. Sub ocrotirea duhovnicească a comunității parohiale Sfântul Andrei s-a construit între anii 2007-2013, în Burdujeni Sat, pe pământul familiei Savel și Adela Duțuc, prin jertfa familiei pr. Viorel și Adriana Duțuc, o preafrumoasă biserică ce are ca ocrotitor pe Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Din anul 2011, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Arhiepiscop Pimen, se slujesc aici Dumnezeiasca Liturghie și celelalte rânduieli bisericești. Rugăciunea și entuziasmul comunității din jurul Bisericii Sfântul Ștefan cel Mare, sub pastorația părintelui Viorel Duțuc, au rodit atât în sporirea vieții duhovnicești, cât și în împodobirea lăcașului cu o preafrumoasă catapeteasmă și o impozantă clopotniță prin osteneala oamenilor de bine: Răzvan Harasim, Cătălin Simioniuc, Ilie Helbet, Dumitru Pâslaru, Constantin Vartolomei, Viorel Vartolomei, Constantin Solovan, Daniel Andreica și cu dărnicia donatorilor principali: Ștefan Holobiuc, Valerian Simioniuc, Bogdan Cristian Curcă, Dumitru (Dinel) Teodorescu, Alin Crețu, Ioan Pavel, Florin Stanciu, Gheorghe Buruiană, Marius Zmău, Vasile Rusu, Viorel Nuțu, Cristian Mihai, Codrin Enache, Cezar Zaharia, Constantin Găitan, Aurel Cureliuc, Dan Hristea, Dumitru Panciu, Flavius Munteanu și mulți alții. De asemenea s-a reușit înfrumusețarea bisericii cu sfinte icoane bizantine și vitralii realizate de artistul Cristian Duțuc. Toate lucrările sociale, culturale și administrative au fost posibile prin jertfa credincioșilor practicanți, cu osteneala clerului, coralei, consiliului și comitetului parohial, dar mai ales cu sprijinul excepțional și masiv al domnului economist Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Pr. dr. IOAN DUȚUC