Ciudățenia

De mai multe zile, a devenit un subiect național (de presă scrisă, în audiovizual și online) cazul unei nefericite femei din județul Botoșani, prezentată ca fiind „femeia care cântă fără oprire aceeași melodie”. A devenit chiar și subiect de emisiuni nocturne de divertisment, s-a găsit chiar și cineva care să facă o manea despre ea! Nefericită? Probabil nici astfel nu se poate zice, căci din hăul în care a alunecat ea nici nu-și dă seama ce i se întâmplă. Pare-se că se află într-o stare de obnubilare, că este victima unei demențe ale cărei semne prevestitoare n-au putut fi recunoscute de cei din preajmă pentru a căpăta din timp tratamentul cuvenit.

 

Iar „cântecul” ei nu este decât o ruminație necontenită, de natură să-i descumpănească pe cei întregi la minte dar care nu știu despre ce e vorba; nicidecum un motiv de amuzament. Privit cu toată obiectivitatea, cazul ei, ajuns la cunoștința publicului larg ca o „ciudățenie”, ar trebui să constituie însă un serios semnal de alarmă. Nu demult spuneam aici că s-ar părea că aproximativ o treime dintre români ar prezenta afecțiuni psihiatrice. De bănuit este că soarta multora, mai ales dacă ajung până la forme grave de boală (…fără să fie dați la televizor și la ziar), neinformați, nedecontați de stat și prea săraci pentru a accede la tratamente costisitoare și îndelungate, n-ar fi alta acum decât a se surpa între ai lor, departe de bolnițe, trăgându-i în turbionul durerii și neputinței. Nenorocite bocete neștiute…