Abandonul școlar și analfabetismul funcțional, efecte ale subfinanțării educației

 

Consiliul Național al Elevilor (CNE) susține acțiunile de protest ale profesorilor desfășurate în scopul creșterii finanțării sistemului educațional, prin acordarea a 6% din PIB pentru educație – aflăm dintr-un comunicat al acestei structuri, în care se apreciază că, „în prezent, sistemul educațional preuniversitar necesită o creștere a finanțării pentru a fi posibilă revizuirea programei școlare, dotarea tehnică a unităților de învățământ, formarea tinerilor pentru piața muncii și asigurarea unor condiții și servicii sociale favorabile, precum burse, alocații școlare și programe de consiliere și orientare în carieră”. Printre altele, se arată că din cauza sprijinului slab pe care copiii proveniți din familii cu probleme financiare îl primesc pentru participarea la studii, rata abandonului școlar a crescut în ultimii ani, ajungând la 17,4%. „Deși din 2005 până în 2008 acest procent scăzuse, el a crescut din nou după anul 2008. Prin urmare, legătura între rata abandonului școlar și investiția în educație este mai mult decât evidentă – perioada 2005-2008 este caracterizată de o creștere ușoară a investiției în educație și de o scădere a ratei abandonului, iar perioada de după 2008 este caracterizată de o scădere continuă a finanțării educației și de o creștere a ratei abandonului”, situație care fixează România printre țările cu cea mai mare rata de abandon școlar din Europa. În același context, este pusă în discuție și noțiunea de „analfabetism funcțional”, care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. „La testele PISA privind rata de analfabetism funcțional, rezultatele arată că România este țara cu a doua cea mai mare rată de analfabetism funcțional din UE, după Bulgaria, valoarea acesteia ajungând la peste 40%” ni se precizează în comunicat. Printre prioritățile de finanțare și evaluare ale sistemului se află și școlile tehnologice, „care nu pregătesc elevii pentru piața muncii și care nu sunt promovate ca o alegere viabilă în defavoarea învățământului teoretic. În învățământul tehnologic, din cauza schimbărilor frecvente ale modulelor și ale programei școlare, elevii și profesorii sunt bulversați și demotivați și solicită ca această filieră să se axeze pe o formarea de competențe vizibile ulterior pe piața muncii. Totodată, sistemul este foarte afectat de lipsa pregătirii resursei umane. Din cauza salariilor profesorilor, meseria aceasta nu reprezintă cu adevărat o oportunitate în cariera unei persoane, ci, din contra, o alternativă a lipsei altor oportunități în piața muncii. Astfel, datorită lipsei de competiție și de selecție, ajung în sistem oameni care nu sunt devotați profesiei și care nu dețin în primul rând calități de dascăl” este opinia CNE.