Steaua Elenei Udrea

Supranumită în presa inamică „eminența roz” (Observator cultural), pe vremea când ocupa cea mai înaltă funcție deținută vreodată, aceea de șefă a Cancelariei Prezidențiale, după pierderea confruntării cu Vasile Blaga la conducerea PDL, Elena Udrea are de înfruntat un climat din ce în ce mai nesigur și ostil.

 

Mărire și decădere Necazurile au început imediat după pierderea portofoliului ministerial la Dezvoltare Rurală și Turism: o lungă perioadă de timp a fost nevoită să tacă, pentru a nu compromite șansele temporarului guvern Mihai-Răzvan Ungureanu, iar apoi nu i s-a permis, din cauza imaginii, se spune, să se amestece în campania referendară alături de dl Băsescu. Cu toate că a fost mediatizată excesiv de majoritatea televiziunilor, a redacțiilor de știri și a beneficiat de cele mai mari resurse financiare atribuite de prim-ministrul Emil Boc, a avut apoi dificultăți enorme să-și asigure un loc în Parlament, reușind abia după redistribuirea mandatelor. Invizibilă în noul Parlament, rămasă o vreme pe dinafara jocurilor politice ale PDL și ale lui Traian Băsescu, acum Elena Udrea reacționează curent doar la acuzațiile și atacurile, nu puține, care i se aduc, iar participarea ei la marea politică e tot mai firavă. După o mulțime de proiecte ratate, pare să-i fi pierit curajul și siguranța de sine de altădată. E rău cu rău, dar mai rău fără rău… Iar aceste proiecte îi atârnă de gât ca o piatră de moară. Astfel, pierzând fără glorie șefia PDL, ar fi dorit să rupă partidul, la fel cum s-a rupt Traian Băsescu de partidul care l-a promovat și susținut. Din nou neșansa i-a făcut semn, numărul celor ce ar fi putut-o urma fiind nesemnificativ. I-a surâs la un moment dat trădarea foștilor comilitoni și alipirea de Mișcarea Populară, devenită recent partid. Dar n-a ținut: voci ale tinerei formațiuni au „cârâit”, iar posibilitățile PMP de a accede în viitorul Parlament sunt tot mai firave. Cum e posibil așa ceva? Ei bine, pe de o parte PDL a izbutit să stopeze migrația propriilor membri către noua formațiune, iar pe de alta, Vasile Blaga și ceilalți lideri portocalii reușesc să și-l apropie din nou pe Traian Băsescu, ceea ce înseamnă că destinele Partidului Mișcarea Populară sunt pecetluite. Ca drept dovadă, niciuna din vocile membrilor acestuia, altădată foarte răzbătătoare și critice, nu se mai aude după episodul ebea. Ceea ce înseamnă că alternativele Elenei Udrea trec la numărul singular, doar PDL asigurându-i refugiul. Căci fără partid i-i frică să rămână. Ca și altora. Supărare, supărare… A depășit cu ușurință un divorț în stil occidental, moment tratat de presă cu delicatețe și respect, dar toamna o readuce la realitate: Guvernul din umbră al PDL condus de Cătălin Predoiu o lasă pe dinafară, preferând o serie de tineri valoroși, cu licențe și mastere grele la universități celebre. Firește, orice întreprindere în acest sens e lăudabilă, căci respectivii capătă nume și notorietate. Însă Elena Udrea nu-și poate masca prea bine insatisfacția: „Va trebui să-l întrebăm pe Vasile Blaga cum s-a ajuns aici. Noi am avut un premier foarte bun, Emil Boc, sunt convinsă că o experiență din nou la guvernare a PDL-ului nu se poate în afara experienței pe care a acumulat-o Boc”. Nu cu mult timp în urmă declarase ea însăși că ar fi un prim-ministru mai bun decât Victor Ponta, dar acum cică n-ar fi interesată de „guvernul din umbră”. Cât despre experiența lui Emil Boc, să sperăm că nu e cazul să o repete. Politică de decor Mai adăugați lovitura fatală dată zilele trecute de Alina Mungiu-Pippidi: „Băsescu, ajutat să câștige și cu un întreg program de construcție a statului de drept dat cadou de alții nu era de o lună la Cotroceni și o instalase pe Udrea șefă și primea lumea la el în cabinet cu ea instalată în ciorapi pe canapelele pseudostil ale RAAPPS”. Nu știu ce va fi făcut dl Băsescu cu „întreg programul de construcție a statului de drept” livrat de societatea civilă în 2004, dar Elena Udrea a fost nevoită sau determinată să demisioneze de la Cotroceni, ceea ce nu înseamnă că „eminența roz” și-ar fi pierdut imediat din influență și ar fi ieșit definitiv din obiectivul jocurilor de putere ale președintelui. Chiar dacă steaua Elenei Udrea e din ce în ce mai pirpirie, din timp în timp, tot mai rar, ce e drept, mai apare câte cineva, inclusiv dl Băsescu, să ne readucă aminte că fosta șefă a consilierilor cotroceni e numai bună pentru candidatura la prezidențiale, de nu măcar pentru prim-ministeriatul României.