Luceafărul… La pod

Dedicat firmei ,,SOCONI GROUP” și C.J. (de ieri și de azi)

 

A fost odată la Roșcani A fost demult, odată, Un pod de-oțel și din beton Și garnisit cu piatră. * A fost, am zis, că nu mai e L-au dărâmat baronii; L-au deșelat cărând balast Și tata și coconii… * Se răspândi acum cinci ani Un zvon de invitații Și firmele cele mai tari Porniră licitații. Și nu vreau vraja să o rup Și nici să fiu nedrept. Din toate, doar, ,,SOCONI GROUP” Ținu la ele piept…! Porni echipa… la lucrat Se repezeau năvalnici, Căci într-o zi l-au implozat, De se mirau localnici * Dar, pare se, o babă hâtră I-a deocheat, nebuna, Căci s-au muiat din zi în zi Și mai veneau… cu luna! Ca bonus ne-au făcut, în schimb, O punte suspendată, Ce scârțâie-n încheieturi, Când trecem trei deodată. Și ca să fiu onest deplin Avem și-o variantă, Pentru mașini… ce-i bună doar Pân’ ce e inundată! Când apele se umflă brusc Și spume vin pe valuri, La școală și către serviciu Cotim pe „După dealuri” * Un mic ocol… pe la Bănești Sau chiar pe la Stamate, Iar alteori pe la Verești Căci altfel nu se poate. Dar într-o zi… a explodat Locala mămăligă, Sătenii toți s-au revoltat Și-au invitat pe Rigă. Să vezi norod, de peste tot Din deal și de pe lan, Au pus de-o grevă rutieră, Pe drumul județean… Veni Poliția, Jandarmi Să țină gloatei piept, Veni și presă și mascați Și chiar și dom’ prefect! Să auzi-atunci promisiuni Cu tuburi uriașe, De ne miram și noi… și chiar Suceava se retrase! * Și de atunci trecut-a timp Și totu-i ca’nainte. Adică, nu! Ca azi, frăține, Când toată lumea minte…! Concluzia e dureroasă Sau tragică… aproape, Pentru norodul cel uitat În ,,satul dintre ape”! Iar voi, acolo foarte sus, Din turnurile reci, Ne alintați din când în când Cu multe vorbe seci… Trăind în jilțul cel comod, Uitați de noi cu totul Și așteptați, la patru ani, Să vă dăm iarăși votul! A stihuit: Un pieton navetist Și zilnic, biciclist, De vreo cinci ani, Pe traseul: Liteni – Roșcani. Cu stimă și speranță, NINU LENESCHI