Biserica Ortodoxă a celebrat botezul lui Iisus în râul Iordan săvârșit de proorocul Ioan Botezătorul, iar Biserica Catolică a marcat Epifania Domnului, amintind de vizita magilor la Pruncul Iisus, totodată, ambele sărbătorind recunoașterea lui Iisus Hristos ca Mesia. Pentru ortodocși, Boboteaza reamintește botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păși în viața publică. Potrivit tradiției, la Bobotează se săvârșește slujba de sfințire a apelor „Agheasma Mare”, care are semnificația simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primește germenii noii creații, transfigurată prin sfințirea apelor). În ajun, preoții parohi au intrat „cu botezul” în casele credincioșilor, binecuvântându-i prin stropire cu apă sfințită. De altfel, Boboteaza este percepută și ca sărbătoare a luminilor, întrucât, prin contactul cu apa sfințită, creștinii își asumă o umanitate pozitivă, „prin înnoirea Duhului Sfânt”, botezul fiind rânduiala inițierii în creștinism și primirii în Biserică. Atestată a fi una dintre primele sărbători ale creștinilor, la români Boboteaza este, alături de sărbătorile Nașterii Domnului și cea a Învierii Domnului, una dintre cele mai importante. Ieri, la Suceava și în întreg județul, credincioșii ortodocși au participat, la biserică, la slujba Bobotezei, de regulă în preajma crucilor de gheață, după care s-au întors către case cu Agheasmă Mare, care să le fie de folos, ca izvor de sfințenie și binecuvântare, pentru îndepărtarea păcatului și bolii, pentru curățenie desăvârșită. Agheasma Mare poate fi gustată în fiecare dimineață, pe nemâncate, până pe 14 ianuarie inclusiv.
Comentarii