Îndemn la lectură și cultură

Aula Colegiului „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului a găzduit un eveniment care ar trebui să se repete măcar o dată pe lună. Un moment de lectură și de cultură care ar putea fi începutul unei serii de acte de valoare în cadrul cărora elevii ar putea fi martorii unor profesiuni destul de rare și ar putea cunoaște oameni celebri prin pasiuni și preocupări.

 

Vineri, 9 noiembrie, o echipă de oameni de suflet din târgul Iașilor a adus în Gura Humorului tot ce poate sugera o lume a literaturii, a poeziei, a epigramei și a parfumului unui oraș celebru și prin cei care l-au locuit. S-a audiat epigramă, o specie literară care, cum spunea autorul, președinte de onoare al Academiei Libere a Epigramiștilor, dl George Petrone, ”este plasată de unii la periferia literaturii”. Sonetele și rondelele personale au fost recitate de autorul acestora, dl Vasile Vajoga. Versurile lui Sorin Poclitaru recitate de un actor ieșean au avut un impact și mai mare asupra publicului din aulă, care a trăit stările din cele două poezii împreună cu autorul. Sorin Poclitaru este cel care de mult timp oferă crâmpeie de cultură și artă tinerilor din Gura Humorului, atât prin faptul că săptămânal găzduiește concerte de muzică folk, expoziții și nu numai, dar și prin versurile pentru cei mari și pentru cei mici pe care le scrie și le oferă cititorilor. Sorin Poclitaru, prin firma pe care o reprezintă, împreună cu alți iubitori de literatură, a susținut apariția revistei „Scârț”, revistă a grupării de literatură umoristică “Al. O. Teodoreanu Păstorel” din Iași. Dumitru Grumăzescu, proprietarul Galeriilor de artă de pe Lăpușneanu, din centrul Iașilor, a prezentat un scurt istoric al acestora. Am aflat astfel că Galeriile Anticariat au luat ființă în 1992 și au găzduit pentru început ore de dirigenție, cursuri universitare de la facultățile de litere, jurnalism, filosofie. În permanență aici se organizează lansări de carte. Academia Liberă „Al. O. Teodoreanu Păstorel”, una din cele mai bune școli de epigrame din Romania, ai cărei membri s-au aflat vineri printre noi, la Gura Humorului, se întrunește tot aici. Galeriile mai găzduiesc Societatea Internațională Mihai Eminescu. Scena primului teatru de buzunar din România se găsește tot în cadrul anticariatului. Aici au evoluat actori precum: Ion Caramitru, Leopoldina Bălănuță, Horațiu Mălăele, Petre Ciubotariu, Dionisie Vitcu. Serile muzicale, muzica clasică sau muzica folk, expozițiile tinerilor studenți de la arte sunt nelipsite. Galeriile Anticariat au organizat în ultimul an expoziții de aparate foto vechi, ca și de radiouri, Noaptea Albă a Străzii Lăpușneanu, Salonul Muzicii Mecanice, Târgul Colecționarilor. În cadrul anticariatului sunt evaluate și comercializate argintării, bijuterii, bronzuri, cărți, icoane, tablouri. Anticarul Dumitru Grumăzescu deține mii de manuscrise, câteva mii de vederi și ne spune că deține cea mai mare colecție Eminescu, peste 8000 de exponate. Ne povestește despre o colecție extraordinară Jules Verne, cu ediții chiar din timpul vieții autorului, despre colecția de aparate foto, colecția de cutiuțe muzicale. Toate acestea pot fi văzute, la cerere, în cadrul anticariatului. Pentru a ne convinge, dacă mai era nevoie, anticarul a adus la Gura Humorului o colecție impresionantă de „liliputuri”, cărți rare de numai câțiva milimetri, și „elzeviruri”. Ni s-a explicat termenul „elzevir”, care provine de la o celebră tipografie olandeză fondată în secolul XVI de frații El Zevir. În secolul XIX, la Veneția, a avut loc primul congres de bibliografie din lume și s-a stabilit ca acele cărți cu mărimea comparabilă cu cea a unui pachet de țigări să se numească „elzeviruri”. Cele mai valoroase „elzeviruri” din colecție sunt unul tipărit în anul 1530, iar celălalt în 1610, ambele fiind de natură religioasă. Una dintre valorile colecției de liliputuri este o carte de 1,5 cm X 1,5 cm, unică în România, care conține manifestul Kaiserului german. A fost publicată la 28 iulie 1914, iar ofițerii o purtau la gât pe post de talisman. Are 47 de pagini scrise cu litere gotice, coperta este din alamă argintată și are în basorelief capul Kaiserului. Altă piesă rară, de aceeași mărime, este un Coran. A fost tipărit în anul 1900, are peste 100 de pagini și este protejat de o cutiuță originală făcută dintr-un metal comun, galben. Însă cea mai micuță carte din colecție, dar și din România are dimensiunile de 3,3 mm X 3,3 mm și conține poezia “Luceafărul”. Este făcută de un tânăr din Focșani, iar pentru realizarea ei a fost nevoie de un an și opt luni de muncă. Făcută cu fir de păr de ied, poate fi citită numai la microscop. Vitrina cu literatură a atras elevii și profesorii prezenți la activitate. Toți am avut șansa să citim poezii cu o lupă specială, să vedem cărți care pot fi citite doar cu microscopul. „Biblioteca din palmă” s-ar putea intitula fotografia în care pe palma unei eleve au fost așezate 10 cărți în miniatură. Am aflat despre familia anticarului, despre viața sa, totul pe un ton cald, părintesc, specific unui personaj născut pe malul Ozanei. O viață dedicată colecționării și un om care s-a apropiat foarte mult de Eminescu, poetul care, spunea acesta, i-a salvat de multe ori viața. Și-a descoperit pasiunea de a colecționa Eminescu la 15 ani și a adus în Iași, pe Lăpușneanu, o oază de liniște, de reculegere și de trecut. Lectura din Eminescu a sensibilizat grupul de elevi și profesori prezenți la activitate și a fost un alt mod de a invita la descoperirea lui Eminescu. A oferit și premii elevilor mai activi și a donat Colegiului „Alexandru cel Bun” 80 de volume, beletristică în limba engleză și franceză precum și volume importante pentru catedra de istorie. Un astfel de turism cultural ar fi o șansă în plus pentru adolescenți să realizeze că totul prinde contur și există prin intermediul literaturii, al artei și al culturii și că lectura oferă acces la nebănuite stări, la frumusețe interioară și la bogăție. Într-o lume dominată de discursuri electorale și de politizare, Eminescu a poposit la Gura Humorului prin vers, prin mesaj și prin unicitate. Prof. CÎMPAN BRÎNDUȘA LUMINIȚA Colegiul „Alexandru cel Bun”, Gura Humorului