Voluntarizăm au ba?

Ca unul care și înainte de ’90, și după l-am practicat (de voie și de nevoie; organizat și dezorganizat…, vai de steaua mea!), n-aș putea spune că sunt contra voluntariatului. Poate doar că am rămas cu anumite „sensibilități”; unele de formă, altele de fond. Bunăoară, mi-a atras atenția mesajul unei asociații care organizează astăzi, și la Suceava, o campanie de voluntariat; mai ales sloganul campaniei: „Ia și Voluntarizează!”.

 

Aparent, s-ar înțelege că n-ar fi vorba despre un voluntariat obișnuit, dar e cu V mare! Dar despre ce, totuși? Intrând în rolul naivului curios, am căutat (în alte texte, pe net) să înțeleg specificul acestei acțiuni și am aflat bunăoară că o Mihaela a voluntarizat pentru AIESEC (unde a coordonat cursuri de șah și workshopuri culturale); Dorin Tudoran scria (ironic!) că niște inși s-au voluntarizat să devină agenți ai Securității; un ziarist scria (tot ironic) că niște inși s-au apucat să voluntarizeze „citind în draci Monitorul Oficial”… Așadar, utilizată (încă?) rarisim, am priceput că vorba s-ar potrivi ori cuiva ce știe cam de toate (și coordonare, și șah, și cultură, fiind poate și trainer în cam de toate) ori cuiva ce-ți este indicat într-un anume fel, cu un surâs batjocoritor. Urmează să constatăm însă pe piața voluntarizării cât preț vor avea în perspectivă voluntarizatorii și ce foloase va avea societatea de pe urma lor. E clar deocamdată că pentru ei voluntariatul de odinioară și de mai ieri a devenit desuet și că se străduiesc (în mod voluntar, adică prin inițiative dezinteresate) să ne bage într-o epocă nouă; sau doar într-un limbaj nou.