Emoții. De la expresii faciale, la… emoticons

Când ne gândim la o expresie, avem în vedere “ceva” ce se dezvăluie, se arată. Însă în vreme ce unii psihologi vorbesc despre relațiile dintre emoții și exprimarea lor facială/ corporală, alții neagă existența unor astfel de legături.

 

Sunt specialiști care consideră că expresia de această natură este parte a unui “răspuns emotiv”, iar alții opinează că expresiile faciale constituie o componentă a funcției de comunicare, traducând starea mentală a persoanei. Unele expresii faciale sunt asociate unor emoții umane specifice. Există studii ce au probat faptul că oamenii recunosc și interpretează expresiile feței în funcție de emoții (re)cunoscute într-o anumită comunitate/ cultură, ca și faptul că expresii faciale identice sau considerate similare provoacă, în calitate de răspuns, o emoție identică/ similară. Iată câteva categorii de emoții astfel recognoscibile, în baza unei analize (decodări) faciale: bucuria, tristețea, furia, frica, dezgustul, surpriza. Alte clasificări tind să nu aibă în vedere conținutul: emoții simple (furie, bucurie etc.), mixte (de ex. gelozia, un sentiment constituit dintr-o însumare de emoții, ce ar include: furie, dezgust, speranță, frică), reprimate (cum ar fi cele generate de o durere fizic resimțită dar ascunsă sau de o stare tăinuită de furie). Alte clasificări ale emoțiilor prin modalitățile lor de expresie au în vedere nevoia ca acestea să fie exprimate (și receptate ca atare): am avea, așadar, emoții pozitive, negative, neutre. Un exemplu popular de ilustrare a codificării-decodificării emoțiilor în baza expresiilor faciale este conținut de programele actuale de mesagerie sau de forum web: termenul „emoticon” este generat tocmai prin combinarea noțiunilor de emoție și icon/ pictogramă!